Dorna Candrenilor, Poiana Stampei și Dumbrăveni, în topul investițiilor pe cap de locuitor. Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Siret și Solca, liderii investițiilor urbane, Rădăuți, pe ultimul loc.

Investițiile realizate de administrațiile locale din județul Suceava în ultimii 5 ani evidențiază diferențe considerabile între comunități, atât în privința sumelor cheltuite pentru dezvoltare, cât și a finanțărilor europene utilizate. Dorna Candrenilor conduce clasamentul comunelor, cu un nivel al investițiilor de aproape 12 ori mai mare decât în Vama, localitatea aflată pe ultima poziție. În mediul urban, Siret înregistrează cele mai mari investiții raportate la populație, în timp ce Rădăuți ocupă ultimul loc. Dincolo de aceste contraste, patru localități sucevene – Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Siret și Solca – se regăsesc în primele 25 de poziții ale clasamentelor naționale privind plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Datele provin dintr-o analiză realizată de platforma Bani Curați pe baza execuțiilor bugetare publicate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației pentru perioada 2021–2025. Sunt analizate cele 114 primării din județul Suceava, dintre care 98 de comune, 11 orașe și cinci municipii, indicatorii financiari fiind raportați la populația stabilită prin recensământul din 2021.

O particularitate importantă a acestei analize este utilizarea sumelor efectiv plătite, nu a valorilor aprobate în bugete sau a finanțărilor contractate. În consecință, rezultatele reflectă cheltuielile înregistrate în perioada analizată, inclusiv pentru proiectele cu finanțare europeană și PNRR, indiferent dacă acestea au fost finalizate sau se aflau încă în derulare.

Pentru a avea o imagine completă a investițiilor, pot fi luate în considerare două categorii bugetare distincte: cheltuielile de capital și plățile aferente proiectelor europene și PNRR. Adunate, acestea permit evaluarea volumului total al cheltuielilor pentru dezvoltare raportat la populație. Separarea lor arată însă și în ce măsură administrațiile s-au bazat pe investiții din bugetele proprii sau pe proiecte susținute prin mecanisme de finanțare externă.

Dorna Candrenilor, Poiana Stampei și Dumbrăveni, în fruntea comunelor sucevene

Dorna Candrenilor ocupă primul loc între comunele județului Suceava, cu o medie anuală de 4.932 de lei investiți pentru fiecare dintre cei 2.966 de locuitori. Din această sumă, 4.079 de lei reprezintă cheltuieli de capital, iar 853 de lei sunt aferenți proiectelor europene și PNRR.

Pe poziția a doua se află Poiana Stampei, comună cu 2.119 locuitori, unde investițiile au atins o medie de 4.293 de lei pe persoană anual. În acest caz, componenta cheltuielilor de capital este de 3.393 de lei, completată de 900 de lei din proiecte cu finanțare europeană și PNRR.

Dumbrăveni ocupă locul al treilea, cu 3.771 de lei pe locuitor, dar se distinge printr-o populație considerabil mai numeroasă decât primele două comune: 7.988 de persoane. Aplicată populației de referință, media anuală a comunei Dumbrăveni corespunde unor plăți pentru investiții de aproximativ 151 de milioane de lei în cei 5 ani, comparativ cu circa 73 de milioane de lei în Dorna Candrenilor.

La capătul opus al clasamentului se află Vama, unde media anuală a investițiilor a fost de numai 417 lei pentru fiecare dintre cei 5.413 locuitori. Din această valoare, 371 de lei reprezintă cheltuieli de capital și doar 46 de lei plăți aferente proiectelor europene și PNRR.

În partea inferioară a ierarhiei se mai află Valea Moldovei, cu 737 de lei pe locuitor anual, și Bilca, cu 819 lei.

Decalajele pot avea explicații multiple, de la proiecte majore concentrate în anumite exerciții bugetare până la diferențe în accesarea finanțărilor, capacitatea de cofinanțare, pregătirea documentațiilor tehnice sau calendarul decontărilor.

Siret conduce investițiile urbane. Rădăuți, pe ultima poziție

În categoria celor 16 municipii și orașe, Siret ocupă prima poziție după valoarea cumulată a cheltuielilor de capital și a plăților pentru proiecte europene și PNRR, cu o medie anuală de 4.652 de lei pe locuitor.

Structura acestor cheltuieli este relevantă: aproximativ 83% provin din categoria proiectelor cu finanțare europeană și PNRR, ceea ce evidențiază contribuția decisivă a acestora la nivelul investițiilor înregistrate de oraș.

La polul opus se situează municipiul Rădăuți, cu o medie anuală de 835 de lei pe locuitor, din care 608 lei cheltuieli de capital și 227 de lei în proiecte europene și PNRR.

Raportul dintre cele două administrații este de aproximativ 5,6 la 1.

Patru localități sucevene, între primele 25 din România la fonduri europene și PNRR pe locuitor

O a doua perspectivă asupra investițiilor locale este oferită de clasamentul național al plăților efectuate pentru proiectele finanțate din fonduri europene și prin PNRR.

Spre deosebire de ierarhia care cumulează cele două categorii de cheltuieli pentru dezvoltare, acest clasament ia în calcul exclusiv plățile înregistrate în proiectele europene și PNRR. Municipiile sunt comparate separat de orașe și comune, ceea ce permite raportarea fiecărei administrații la localități cu statut administrativ similar.

În cazul județului Sucevei, rezultatele plasează două municipii și două orașe în primele 25 de poziții la nivel național.

Vatra Dornei ocupă locul 4 între cele 102 municipii analizate, cu o medie anuală de 2.117 lei pe locuitor provenită din plăți în proiecte europene și PNRR.

Municipiul Vatra Dornei se situează imediat după Reșița, Turnu Măgurele și Brad și înaintea unor centre urbane cu populații și bugete considerabil mai mari, precum Cluj-Napoca și Oradea.

Comparația este relevantă în privința intensității investițiilor raportate la populație, nu a volumului absolut al finanțărilor utilizate. Un oraș mare poate efectua plăți totale superioare, dar poate înregistra o medie individuală mai redusă.

Câmpulung Moldovenesc se află pe locul 22 în clasamentul municipiilor, cu 1.437 de lei pe locuitor anual, rezultat care îl menține în prima parte a ierarhiei naționale publicate de platformă.

În categoria orașelor, Siret ocupă locul 4 la nivel național, cu 3.869 de lei pe locuitor, fiind precedat de Oravița, Beclean și Isaccea.

Orașul Solca, cu numai 2.405 locuitori, se situează pe locul 11 între cele 216 orașe ale României, înregistrând o medie anuală de 3.070 de lei pe persoană.

Prezența acestor 4 localități în clasamentele naționale indică un volum ridicat al plăților pentru proiecte europene și PNRR în raport cu populația. Nu reprezintă însă, în sine, o măsură a calității investițiilor ori a eficienței utilizării banilor.

Ce proiecte se află în spatele investițiilor europene din cele 4 localități

Distribuția finanțărilor către Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Siret și Solca se reflectă în portofolii de proiecte care acoperă domenii diferite: locuințe, educație, sănătate, eficiență energetică, mobilitate urbană, digitalizare și reabilitarea spațiilor publice.

O parte dintre investiții au fost începute în intervalul 2021–2025, în timp ce altele au fost finalizate, contractate sau introduse în implementare în cursul anului 2026.

Vatra Dornei: modernizarea blocurilor, investiții în mobilitate și recuperarea patrimoniului balnear

Primăria Municipiului Vatra Dornei a derulat proiecte finanțate prin PNRR care au vizat atât infrastructura urbană, cât și eficiența energetică a fondului construit.

Una dintre cele mai importante intervenții este renovarea energetică a 20 de clădiri rezidențiale multifamiliale. Valoarea totală actualizată a proiectului depășește 54,9 milioane de lei, inclusiv TVA. Lucrările urmăresc reducerea consumului de energie și îmbunătățirea confortului termic în blocurile incluse în program.

Portofoliul administrației mai cuprinde modernizarea iluminatului public, realizarea unui sistem inteligent de management urban, actualizarea Planului Urbanistic General și dezvoltarea infrastructurii de încărcare a vehiculelor electrice, prin instalarea a 20 de puncte de încărcare.

La acestea se adaugă proiectul „Municipiul verde – Mobilitate urbană durabilă în Vatra Dornei”, orientat către reorganizarea și modernizarea transportului și circulației urbane.

O direcție distinctă a investițiilor este recuperarea patrimoniului turistic și balnear. În 2026 a intrat în implementare, prin Programul Regional Nord-Est 2021–2027, proiectul de regenerare urbană a Parcului Băilor și restaurare a clădirii istorice Izvorul Sentinela.

Cu o valoare a contractului de finanțare de aproximativ 34,6 milioane de lei, acesta prevede reabilitarea spațiilor verzi și aleilor, amenajarea unor facilități de agrement și restaurarea unor construcții reprezentative pentru istoria stațiunii. Proiectul are termen de finalizare în 2029.

Câmpulung Moldovenesc: locuințe pentru tineri, școli modernizate și transport alternativ

Finanțările accesate de Primăria Municipiului Câmpulung Moldovenesc acoperă investiții în infrastructura educațională, eficiență energetică, locuire și mobilitate.

Un proiect PNRR privește construirea unui bloc de locuințe pentru tineri, cu o valoare inițială de aproximativ 4,4 milioane de lei, destinat extinderii fondului locativ al municipiului.

Alte finanțări vizează renovarea energetică a sediului Primăriei Municipiului Câmpulung Moldovenesc, precum și a corpului C11 al Colegiului Silvic „Bucovina”.

În domeniul educației, administrația a obținut fonduri pentru dotarea unităților de învățământ preuniversitar cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale, proiect care a inclus școli și grădinițe din municipiu.

Componenta de mobilitate cuprinde amenajarea pistelor pentru biciclete, dezvoltarea infrastructurii de transport verde și introducerea unor soluții inteligente de management urban.

Municipiul a implementat și proiectul de infrastructură de informare turistică și promovare digitală prin intermediul Organizației de Management al Destinației Bucovina, cu activități derulate în 2026.

În paralel, administrația a început proiecte finanțate prin Programul Regional Nord-Est, inclusiv pentru modernizarea parcurilor Mihai Eminescu și Ion Creangă și îmbunătățirea infrastructurii urbane și a serviciilor destinate populației.

Siret: investiții în sănătate și locuire, urmate de proiecte regionale de peste 60 de milioane de lei

Primăria Orașului Siret a gestionat un portofoliu de 11 proiecte PNRR, cu o valoare totală de aproximativ 54,4 milioane de lei. Nouă dintre acestea au fost finalizate și recepționate.

Printre investițiile realizate se numără construirea unui bloc cu 16 locuințe destinate specialiștilor și a unei creșe.

În sectorul medical, au fost derulate lucrări de eficientizare energetică la pavilionul A al Spitalului de Boli Cronice, investiție de peste 4,4 milioane de lei, precum și intervenții de modernizare și reabilitare termică a infrastructurii spitalicești.

PNRR a finanțat și proiecte pentru îmbunătățirea siguranței circulației, inclusiv instalarea de semafoare în zone considerate cu risc ridicat pentru participanții la trafic.

Portofoliul orașului Siret a fost extins în 2026 prin două proiecte majore contractate în cadrul Programului Regional Nord-Est.

Primul, în valoare de aproximativ 35,7 milioane de lei, privește regenerarea integrată a centrului orașului. Sunt prevăzute construirea Palatului Culturii Siret, amenajarea unei zone de promenadă, modernizarea spațiilor verzi și îmbunătățirea infrastructurii pietonale și pentru biciclete.

Al doilea proiect, de aproximativ 28,2 milioane de lei, urmărește dezvoltarea mobilității urbane multimodale. Intervențiile includ modernizarea drumurilor și trotuarelor, extinderea pistelor pentru biciclete, sisteme inteligente de management al traficului și achiziționarea unui autobuz electric.

Împreună, cele două investiții depășesc 63,9 milioane de lei, urmând să fie implementate în perioada 2026–2029.

Primarul Orașului Siret, Adrian Popoiu, a anunțat și semnarea unui contract de finanțare de aproximativ 1,5 milioane de euro pentru reabilitarea zonei Lunca Siretului și modernizarea Parcului Eroilor. Proiectul vizează recuperarea unor terenuri degradate și amenajarea unor spații verzi și de recreere.

Solca: fonduri pentru școli, clădiri publice și digitalizarea serviciilor locale

În orașul Solca, finanțările PNRR au fost orientate către modernizarea infrastructurii publice, eficiență energetică și dezvoltarea serviciilor administrative.

Printre proiectele derulate se numără realizarea unui sistem de monitorizare pentru siguranța spațiului public, elaborarea Planului Urbanistic General în format digital și renovarea energetică a sălii de sport a Liceului Tehnologic „Tomșa Vodă”.

Tot prin PNRR au fost prevăzute lucrări pentru îmbunătățirea eficienței energetice a Căminului pentru Persoane Vârstnice și realizarea unui centru de colectare a deșeurilor prin aport voluntar.

Primăria Orașului Solca a aprobat, de asemenea, un proiect de digitalizare, menit să introducă instrumente informatice în activitatea serviciilor publice.

O investiție importantă pentru infrastructura educațională vizează reabilitarea tronsonului 2 al Liceului Tehnologic „Tomșa Vodă”, demolarea vechiului atelier mecanic și construirea unui corp nou destinat activităților școlare. Proiectul a parcurs în 2026 proceduri de achiziție publică, inclusiv etape de soluționare a unor contestații.

Separat, liceul beneficiază de un proiect SmartLab finanțat prin PNRR, pentru dotarea unui laborator inteligent cu echipamente și resurse digitale destinate procesului de învățământ.

Investițiile nu elimină presiunile asupra bugetelor: aproape 2,9 milioane de lei în plăți restante

Potrivit situației publicate de Ministerul Finanțelor la 31 august 2026, opt primării sau instituții subordonate acestora din județul Suceava figurau cu plăți restante mai vechi de 90 de zile, însumând aproximativ 2,9 milioane de lei.

Cea mai mare valoare era consemnată în dreptul orașului Broșteni, cu 1.175.822 de lei, urmat de comuna Hănțești, cu 768.945 de lei, și orașul Siret, cu 538.626 de lei.

Alte obligații restante erau înregistrate la Bilca, Moara, Cacica, Frasin și Suceava.

Siret figurează atât între administrațiile cu valori ridicate ale investițiilor, cât și pe lista celor cu obligații de plată restante. Cele două realități nu sunt contradictorii. Restanțele bugetare demonstrează că investițiile pot genera și problemele de plată.

Județul Suceava, ușor peste media națională, dar cu diferențe mari între localități

Județul Suceava înregistrează o medie anuală de 1.132 de lei pe locuitor pentru cheltuielile de capital realizate în perioada 2021–2025 de administrațiile locale, inclusiv Consiliul Județean Suceava. Valoarea depășește ușor media națională de 1.104 lei și plasează județul Suceava pe poziția 23 din 42, în clasamentul care include cele 41 de județe și municipiul București.

Acest indicator se referă strict la cheltuielile de capital, fără plățile raportate separat pentru proiectele europene și PNRR.

Poziția județului Suceava arată că rezultatele spectaculoase ale unor localități nu caracterizează automat întreaga administrație locală suceveană.

În plus, volumul cheltuielilor nu oferă singur răspunsul la întrebarea privind eficiența banilor publici. Un proiect poate genera plăți importante fără să fie finalizat în perioada analizată, după cum o investiție cu valoare mai redusă poate produce beneficii considerabile pentru o comunitate.

În cazul finanțărilor europene, sunt relevante și capacitatea administrațiilor de a asigura cofinanțarea, respectarea termenelor contractuale, eventualele corecții financiare și costurile ulterioare de întreținere și exploatare a obiectivelor realizate.

Pentru locuitorii Județului Suceava, distincția esențială este cea dintre suma cheltuită și rezultatul obținut: câți bani au fost utilizați pentru investiții, ce infrastructură a fost realizată, în ce condiții și cu ce efect asupra serviciilor publice.

Clasamentele complete ale administrațiilor din județul Suceava, cu datele pentru perioada 2021–2025, pot fi consultate pe platforma Bani Curați. Ierarhiile naționale privind plățile din fonduri europene și PNRR pe locuitor sunt publicate separat, pentru municipii, orașe și comune.

Analiza utilizează date din execuțiile bugetare ale Ministerului Dezvoltării, informațiile Ministerului Finanțelor privind plățile restante și documentația publică referitoare la proiectele implementate de administrațiile locale.