Democrația nu înseamnă doar alegeri. 15 septembrie, ziua în care lumea își verifică libertățile

O dată pe an, pe 15 septembrie, lumea este invitată să privească dincolo de urnele de vot și să se întrebe cât de bine funcționează, de fapt, democrația.

Ziua Internațională a Democrației a fost instituită de Adunarea Generală a ONU în 2007. Ideea centrală este simplă: democrația nu se termină în momentul în care cetățeanul introduce buletinul în urnă. Înseamnă drepturi fundamentale, stat de drept, libertatea de exprimare, presă liberă și posibilitatea oamenilor de a participa la deciziile care le influențează viața.

În 2026, ONU aduce în prim-plan procesele democratice deliberative: adunări cetățenești și alte forme prin care oameni cu experiențe și opinii diferite pot participa direct la dezbaterea problemelor publice. La sediul ONU din New York este programat pe 15 septembrie un eveniment dedicat tocmai modului în care dialogul și participarea pot crește încrederea în instituții.

Doar 21% din populația lumii trăiește în țări considerate „libere”

Aniversarea vine însă într-un context dificil. Raportul Freedom in the World 2026 arată că libertatea globală a scăzut în 2025 pentru al 20-lea an consecutiv. În 54 de țări s-au deteriorat drepturile politice și libertățile civile, în timp ce numai 35 au înregistrat îmbunătățiri.

Mai mult, doar 21% din populația planetei trăiește astăzi în state clasificate drept „Free” de Freedom House. În urmă cu două decenii, proporția era de 46%. Există însă și exemple de progres: Bolivia, Fiji și Malawi au trecut în categoria statelor „libere”, pe fondul alegerilor competitive și al consolidării statului de drept.

Un alt raport important, Global State of Democracy 2025, realizat de International IDEA, arată că 94 de țări – 54% dintre cele analizate – au regresat în cel puțin un indicator democratic comparativ cu situația lor de cinci ani înainte. Doar 55 de state au înregistrat progrese.

Presa, unul dintre punctele vulnerabile

Una dintre cele mai îngrijorătoare evoluții privește libertatea presei. International IDEA a identificat deteriorări în 43 de țări, aproape un sfert dintre statele analizate, cea mai extinsă scădere înregistrată de acest indicator de la începutul seriei de date, în 1975. Libertatea de exprimare, accesul la justiție și independența sistemului judiciar sunt, de asemenea, zone în care au fost observate regrese.

Există însă o nuanță importantă: regresul nu înseamnă dispariția democrației. Dintre cele 87 de state clasificate drept libere în 2005, 76 au rămas în această categorie pe parcursul celor două decenii analizate de Freedom House.

Poate tocmai aici se află sensul zilei de 15 septembrie. Democrația nu este un statut câștigat definitiv și nici un eveniment care are loc o dată la patru sau cinci ani. Funcționează atât timp cât oamenii pot întreba, critica, vota, protesta pașnic, avea acces la informație și participa la deciziile comunității în care trăiesc.