Veronica Grosu cere Guvernului dezghețarea salariilor și pensiilor

Parlamentarul AUR Veronica Grosu îi cere premierului Ilie Bolojan să spună explicit când va înceta înghețarea salariilor și pensiilor, într-un context în care inflația, taxele, costul energiei și criza economică afectează veniturile populației.

Interpelarea formulată de deputata Veronica Grosu reduce o problemă economică amplă la o întrebare simplă: „La ce dată veți pune capăt înghețării salariilor și pensiilor?”

Venituri înghețate într-o economie în care prețurile cresc

Veronica Grosu susține că România a acumulat în ultimii doi ani o inflație de peste 20% și că înghețarea salariilor și pensiilor a produs, în termeni reali, o diminuare a veniturilor, efect amplificat de supraimpozitare și de reducerea unor sporuri.

„Un salariu sau o pensie care rămâne la aceeași valoare nominală într-o perioadă cu inflație ridicată nu rămâne neschimbat din perspectiva nivelului de trai. Suma este aceeași, dar cantitatea de bunuri și servicii care poate fi cumpărată cu ea se reduce”, avertizează Veronica Grosu.

Parlamentarul crede că discuția despre „înghețare” nu ar trebui purtată exclusiv în termenii cheltuielilor bugetare, ci și în cei ai pierderii puterii de cumpărare.

Tabloul economic: consum mai slab și investiții în recul

Interpelarea înaintează și un scenariu sever pentru economia românească. Deputata invocă estimări potrivit cărora PIB-ul României ar urma să scadă cu 1% în 2026 și susține că perspectivele unei reveniri sunt slabe, pe fondul deficitului bugetar ridicat.

Veronica Grosu anticipează, de asemenea, reducerea investițiilor și continuarea scăderii consumului.

„Este o combinație cu efecte sociale greu de ignorat. Atunci când consumul gospodăriilor încetinește, investițiile se reduc, iar veniturile reale pierd teren, presiunea nu rămâne izolată la nivelul bugetelor familiale. Ea se transferă către comerț, servicii și companii, afectând cererea internă și, în cele din urmă, încasările statului”, susține Veronica Grosu în interpelarea adresată Guvernului.

Interpelarea leagă nivelul ridicat al inflației și de majorările de TVA și indică o scădere cu 6,8% a salariilor reale, în trimestrul al doilea, comparativ cu aceeași perioadă a anului atrecut.

În același tablou sunt introduse și perspectivele pieței muncii. Potrivit cifrelor citate în document, rata șomajului ar urma să crească de la 6,1% în 2025 la 6,7% în 2026 și la 7,1% în 2027. Deputata susține că presiunile economice actuale se vor prelungi și anul viitor.

Împrumuturi scumpe și datorie publică în creștere

Veronica Grosu indică pentru obligațiunile guvernamentale românești cu maturitatea la zece ani un randament de 7,25% la sfârșitul anului 2026.

Parlamentarul afirmă că România se împrumută în prezent la cele mai ridicate costuri din Uniunea Europeană.

În paralel, documentul citează o traiectorie ascendentă a datoriei guvernamentale: de la 59,3% din PIB în 2025 la 61,8% în 2026, 63,5% în 2027 și 64,3% în 2028.

Deficit de cont curent și investiții străine în scădere

Veronica Grosu menționează un deficit de cont curent de 14,2 miliarde de euro în primele șase luni ale anului 2026, conform datelor BNR.

Totodată, susține că investițiile străine directe au scăzut cu 80% în 2026 și citează date INS potrivit cărora deficitul comercial a ajuns la 16,46 miliarde de euro în primul semestru.

Luate împreună, aceste date sunt folosite în interpelare pentru a susține ideea unei economii supuse simultan unor dezechilibre interne și externe.

Presiunea ajunge direct în bugetul familiei

Veronica Grosu afirmă că taxele pe proprietate au crescut cu aproape 80% și că energia electrică este considerabil mai scumpă decât în urmă cu doi ani.

Pe baza acestor evoluții, parlamentarul sucevean estimează că puterea de cumpărare a românilor s-a redus cu cel puțin 20% în ultimii doi ani.

„Costul ineficienței guvernamentale a fost transferat, direct și indirect, către populație și companii”, acuză Veronica Grosu.

Întrebarea la care Guvernul trebuie să răspundă

În final, după seria de indicatori economici, interpelarea revine la formularea inițială și îi cere premierului un răspuns fără echivoc: „La ce dată veți pune capăt înghețării salariilor și pensiilor?”

Interpelarea deputatei Veronica Grosu mută această întrebare din bugetul gospodăriei în Parlament.

De aici înainte, partea relevantă nu mai este întrebarea. Este răspunsul Guvernului.