
Trasee spectaculoase România
Transalpina și Transfăgărășanul au intrat în Top 10 al unui clasament european dedicat traseelor spectaculoase pentru călătoriile cu mașina. România ocupă două poziții consecutive: Transalpina se află pe locul 5, cu un scor de 73 din 100, iar Transfăgărășanul pe locul 6.
Clasamentul a fost realizat de compania de închirieri auto Avis și nu trebuie confundat cu un top oficial al Uniunii Europene sau al unei autorități turistice. Analiza a luat în calcul caracteristici ale traseelor, precum lungimea, altitudinea și numărul de viraje, dar și popularitatea online, prin indicatori legați de căutările Google și prezența pe Instagram.
Transalpina, DN67C, este cel mai lung traseu dintre primele cinci clasate și urcă până la aproximativ 2.145 de metri, în Pasul Urdele. Drumul traversează Munții Parâng și leagă Oltenia de Transilvania, iar sectorul său de mare altitudine este cel care i-a construit reputația de șosea spectaculoasă.
Imediat după Transalpina apare Transfăgărășanul, DN7C, unul dintre drumurile românești cu cea mai mare notorietate internațională. Traseul traversează Munții Făgăraș și ajunge în zona Lacului Bâlea, combinând serpentinele și diferențele mari de altitudine cu unele dintre cele mai cunoscute peisaje rutiere din România.
Prezența celor două șosele una lângă alta în clasament este cu atât mai interesantă cu cât Top 10 include trasee montane consacrate din Elveția și Franța, printre care Susten Pass, Grimsel Pass, Route des Grandes Alpes și Col du Tourmalet.
Studiul apare și într-un moment în care călătoria cu mașina începe să fie privită tot mai mult ca experiență turistică în sine. Datele citate odată cu publicarea clasamentului indică o creștere de 170% a căutărilor globale pentru expresia „scenic routes” într-un an, semn că road trip-ul și traseele panoramice câștigă teren în planurile de vacanță.
Pentru cei care vor să profite de ultimele săptămâni ale verii, Transalpina și Transfăgărășanul rămân două opțiuni spectaculoase, dar călătoria trebuie pregătită înainte de plecare. Pe sectoarele aflate la mare altitudine, circulația poate fi influențată de vreme și de restricțiile impuse de administratorii drumurilor, astfel încât starea traseului trebuie verificată în ziua deplasării.
Dincolo de poziția într-un clasament, rezultatul pune în lumină un avantaj turistic pe care România îl are deja: două drumuri alpine foarte diferite, suficient de spectaculoase încât călătoria dintre punctul de plecare și destinație să devină partea memorabilă a excursiei.
WhatsApp
Ascultă live 


