Recomandare de weekend :The Man Who Sold His Skin – Omul care și-a vândut pielea: filmul despre prețul libertății

Titlul The Man Who Sold His Skin, care poate fi tradus în română prin „Omul care și-a vândut pielea”, spune aproape literal ce i se întâmplă personajului principal. Dar ceea ce începe ca o situație extravagantă devine treptat o întrebare mult mai serioasă: cât din propria libertate poate ceda un om pentru a obține dreptul de a circula liber?

Filmul realizat de regizoarea tunisiană Kaouther Ben Hania îl urmărește pe Sam Ali, un tânăr sirian care ajunge în Liban după ce este nevoit să-și părăsească țara. Femeia pe care o iubește se află în Europa, însă pentru Sam frontierele, documentele și statutul său transformă călătoria într-un obstacol aproape imposibil de depășit.

O întâlnire cu un artist contemporan celebru schimbă radical situația. Sam acceptă ca pe spatele său să fie tatuată imaginea unei vize Schengen. Corpul lui devine operă de artă, este expus în galerii și capătă o valoare financiară considerabilă.

Aici apare una dintre cele mai puternice ironii ale filmului: omului îi este greu să traverseze o frontieră, în timp ce opera de artă în care a fost transformat poate circula internațional. Ceea ce părea o cale spre libertate începe să semene cu o altă formă de captivitate.

Povestea are și o rădăcină surprinzătoare în lumea reală. Ben Hania s-a inspirat din „Tim”, proiectul artistului belgian Wim Delvoye. Tim Steiner a acceptat să fie tatuat pe spate de Delvoye și să fie prezentat publicului ca o operă de artă. Regizoarea a folosit această idee reală pentru a construi o ficțiune despre refugiați, frontiere și privilegiul de a putea călători.

Omul care și-a vândut pielea merită însă privit dincolo de povestea migrației. Filmul pune spectatorul în fața unor întrebări incomode: Cine deține un corp atunci când acesta a fost transformat într-un bun valoros? Cât de liberă este o alegere făcută atunci când alternativele sunt foarte puține? De ce banii, obiectele și operele de artă pot traversa granițele mai ușor decât anumite categorii de oameni?

Este și o satiră a pieței de artă contemporană. Sam este privit, fotografiat, evaluat și expus. Omul și obiectul ajung să ocupe același corp, iar spectatorul trebuie să decidă unde se termină arta și unde începe exploatarea.

Interpretarea lui Yahya Mahayni a fost recompensată cu premiul pentru cel mai bun actor în secțiunea Orizzonti a Festivalului de Film de la Veneția. Filmul a reprezentat Tunisia și a fost nominalizat la Oscar pentru cel mai bun lungmetraj internațional, devenind primul film tunisian nominalizat în această categorie.

The Man Who Sold His Skin – Omul care și-a vândut pielea este, în fond, un film despre un paradox al lumii contemporane: cât valorează un om și cât valorează același om după ce societatea decide că poate pune un preț pe el?

Dacă vrei să continui weekendul cu o altă poveste europeană despre libertate, ambiție și depășirea limitelor impuse de societate, merită descoperit și „The Conductor”, film inspirat de destinul unei femei care a refuzat să accepte că pupitrul dirijoral este rezervat bărbaților.