WhatsApp 
Ascultă live 
Filmul Dirijoare – The conductor :
Există filme pe care le vezi pentru poveste și filme care, după genericul de final, te fac să cauți povestea adevărată. „The Conductor”, filmul realizat de Maria Peters în 2018, face parte din a doua categorie. Inspirat de viața Antoniei Brico, el pornește de la un vis aparent simplu – o tânără vrea să dirijeze o orchestră – pentru a arăta cât de radical putea deveni un asemenea vis într-o lume în care profesia de dirijor era considerată, practic, un teritoriu masculin.
Acțiunea ne duce în anii ’20 și ’30, iar Christanne de Bruijn o interpretează pe tânăra care își construiește drumul spre muzică într-un mediu care nu îi contestă doar pregătirea, ci însăși legitimitatea de a aspira la conducerea unei orchestre. Filmul vorbește despre ambiție și perseverență, dar ar fi prea puțin să-l reducem la formula comodă a unei povești despre „urmarea visurilor”. Miza adevărată este accesul la putere: cine are voie să conducă, cine stabilește regulile și ce se întâmplă atunci când talentul există, dar instituțiile au fost construite pentru altcineva.
Aici „The Conductor” devine mai interesant decât simpla reconstituire a unei cariere. Antonia nu cere să fie admirată pentru că este femeie, ci să fie evaluată pentru ceea ce poate face. Iar orchestra oferă o imagine aproape perfectă a problemei: femeile puteau cânta, puteau studia muzica, puteau demonstra virtuozitate, însă poziția din fața ansamblului, locul din care se exercită autoritatea artistică, rămânea mult mai greu accesibil.
Povestea reală din spatele filmului este remarcabilă. Brico a studiat dirijatul la Berlin și, în 1930, a dirijat Filarmonica din Berlin. Mai târziu, în 1938, a devenit prima femeie care a dirijat New York Philharmonic. Cu toate acestea, cariera ei nu s-a transformat în accesul firesc la marile poziții permanente pe care performanțele sale păreau să le facă posibile.
De aici vine și întrebarea pe care merită să o păstrăm după film: este suficient să spargi o barieră pentru ca bariera să dispară?
„The Conductor” vorbește și despre prețul plătit atunci când refuzi traseul social rezervat generației tale. Despre compromis, clasă socială, independență, relații și nevoia de a fi luat în serios într-un spațiu în care ceilalți au decis deja cine ar trebui să fii. Peters construiește toate acestea într-un biopic accesibil, cu muzica drept prezență constantă și cu o interpretare energică a lui Christanne de Bruijn.
Există însă un detaliu important înainte de vizionare: filmul este inspirat de viața Antoniei Brico, nu este un documentar despre ea. Povestea este dramatizată pentru cinema, iar ceea ce vedem nu trebuie confundat cu o reproducere exactă a biografiei sale. Distincția este importantă tocmai pentru că femeia reală din spatele personajului merită descoperită separat.
Poate aici începe partea cea mai valoroasă a recomandării noastre. După mai bine de două ore petrecute alături de Antonia, merită să cauți povestea adevărată și să privești filmul nu doar ca pe istoria unui succes individual, ci ca pe o întrebare despre societățile care celebrează excepțiile fără să schimbe întotdeauna regulile care le-au făcut excepționale.
Pentru că „The Conductor” nu vorbește, în fond, numai despre cine ajunge la pupitrul unei orchestre. Vorbește despre ceva mult mai familiar: diferența dintre a ni se spune că putem face orice și a trăi într-o societate care ne oferă, în realitate, aceeași șansă de a o face.
Iar acesta este motivul pentru care îl recomandăm în acest weekend.
