Câinii fără stăpân și administrația cu mai mulți stăpâni. Cine răspunde pentru criza adăpostului public din Suceava?

Criza câinilor fără stăpân din Suceava s-a transformat într-o dispută despre cine poartă vina, înainte ca municipalitatea să lămurească o chestiune mult mai simplă: cine avea obligația să se asigure că adăpostul public funcționează legal și în condiții corespunzătoare?

În centrul controversei se află viceprimarul Dan Ioan Cușnir și criticile îndreptate spre Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Suceava, după suspendarea temporară a activității Adăpostul Public.

Controlul DSVSA a suspendat activitatea Adăpostului Public

Pe 3 septembrie 2026, DSVSA Suceava a verificat Adăpostul Public pentru câini fără stăpân de pe strada Energeticianului nr. 9A, administrat de Administrația Piețelor Suceava SA, societate al cărei acționar majoritar este municipalitatea.

Rezultatul controlului: au fost aplicate două sancțiuni contravenționale în valoare totală de 27.000 de lei și a fost emisă o ordonanță de suspendare a activității pentru 30 de zile, până la remedierea deficiențelor.

Adopțiile animalelor aflate deja în adăpost pot continua, iar îngrijirea și asistența sanitar-veterinară trebuie asigurate în continuare.

Ce au găsit inspectorii DSVSA Suceava

Important este însă motivul pentru care s-a ajuns aici. Lista deficiențelor constatate de DSVSA Suceava descrie probleme care țin atât de administrarea curentă, cât și de infrastructura adăpostului.

Au fost semnalate nereguli privind evidența animalelor și trasabilitatea acestora, lipsa documentelor care să ateste efectuarea inspecțiilor zilnice ale câinilor și absența unor proceduri scrise pentru intervenția în caz de îmbolnăvire sau accident.

Inspectorii au constatat și că adăpostul nu dispunea de un mijloc autorizat pentru transportul câinilor capturați.

Problemele nu s-au oprit însă la documente. Starea de igienă a fost apreciată drept necorespunzătoare. Pardoselile boxelor nu sunt realizate în pantă, sistemul de scurgere era colmatat, existau infiltrații între boxe, iar pavimentul era deteriorat.

DSVSA Suceava a dispus, între altele, repararea pavimentului și a sistemului de scurgere, izolarea boxelor și corectarea registrului principal astfel încât pentru fiecare animal intrat în adăpost să poată fi urmărită clar situația sa: adopție, revendicare, menținere în adăpost sau eutanasiere.

Discuția despre DSVSA nu poate înlocui discuția despre administrator

De aici începe problema politică și administrativă. Dan Ioan Cușnir mută o parte a discuției spre modul în care inspectorii sanitar-veterinari aplică regulile și spre efectele suspendării capturărilor asupra orașului.

Sigur că orice instituție de control poate fi întrebată dacă măsurile pe care le ia sunt proporționale, dacă exista o alternativă legală și dacă efectele asupra comunității au fost evaluate.

Dar aceste întrebări nu le anulează pe cele adresate administratorului adăpostului.

Nu DSVSA Suceava trebuia să repare pavimentul, să mențină funcțional sistemul de scurgere, să organizeze evidențele animalelor, să documenteze inspecțiile zilnice ori să asigure existența unui mijloc de transport autorizat.

Aceste obligații aparțin Adăpostul Public aflat sub autoritatea municipalității.

Prin urmare, întrebarea principală este: cum a ajuns un serviciu public al municipiului Suceava în situația în care un control a putut constata suficiente deficiențe pentru a aplica amenzi și a suspenda activitatea?

Problema câinilor aduși din afara Sucevei există. Dar este o altă problemă

Primarul Municipiului Suceava, Vasile Rîmbu, a introdus în această ecuație o altă temă: presupusul abandon organizat al câinilor pe raza municipiului.

El a anunțat că Poliția Locală Suceava trebuie să monitorizeze și să sancționeze transporturile clandestine de animale și a transmis că persoanele care abandonează câini trebuie identificate și trase la răspundere.

Numai că această explicație nu răspunde constatărilor din adăpost. Un câine adus dintr-o comună învecinată poate explica de ce crește numărul animalelor pe străzile Sucevei dar nu explică de ce o scurgere este înfundată, de ce pavimentul este deteriorat, nu explică lipsa documentării inspecțiilor zilnice și nici lipsa unui mijloc autorizat de transport.

O suspendare care produce o contradicție administrativă

Există, totuși, și o problemă reală provocată de suspendarea capturărilor. În momentul în care Adăpostul Public Suceava nu mai poate prelua animale de pe domeniul public, presiunea se mută pe stradă. Cu cât suspendarea durează mai mult, cu atât există riscul ca numărul câinilor nepreluați să crească.

Astfel, municipalitatea se găsește astfel într-un cerc vicios: adăpostul nu poate captura pentru că trebuie să remedieze problemele constatate, iar imposibilitatea capturării poate accentua problema pentru care serviciul respectiv există.

De aceea, răspunsul municipalității ar trebui să fie unul tehnic, nu polemic. Răspunsul ar trebui să facă referire la ce lucrări trebuie executate, cât costă, cine răspunde de ele, în ce termen pot fi finalizate, ce soluție temporară are municipalitatea pentru eventualele situații în care câinii fără stăpân reprezintă un pericol și când va fi solicitată reevaluarea DSVSA Suceava.

Și, mai ales, cine răspunde pentru faptul că deficiențele au ajuns suficient de grave încât activitatea de capturare să fie suspendată?

În administrația locală există însă o tentație veche: atunci când apare o criză, dezbaterea publică se mută rapid de la cauză la adversar.

Este mai simplu să identifici instituția care a pus lacătul decât să explici de ce au existat condițiile pentru ca lacătul să poată fi pus.

Este mai simplu să vorbești despre câinii aduși din alte localități decât despre scurgerile din propriul adăpost.

Și este întotdeauna mai comod să transformi o problemă administrativă într-un conflict între instituții.

Pentru suceveni însă, întrebarea utilă nu este cine câștigă disputa dintre Primăria Suceava și DSVSA.

Întrebarea este când va putea orașul să aibă din nou un serviciu de gestionare a câinilor fără stăpân care să funcționeze legal, continuu și în condiții corespunzătoare.

Până atunci, disputa despre vinovați riscă să acopere tocmai informația cea mai importantă: un serviciu public al municipiului Suceava a fost găsit cu deficiențe suficient de serioase încât autoritatea de control să îl sancționeze și să-i suspende activitatea.

Aceasta este problema administrativă care trebuie explicată înaintea oricărei polemici.