La Stâna Ștefanu, pe Transalpina, toamna are gust de balmoș, bulz și tocan de oaie

Stâna Ștefanu, locul în care gastronomia ciobănească rămâne patrimoniu viu

Sfârșitul verii schimbă încet peisajul de pe Transalpina. Zilele devin mai scurte, aerul muntelui mai rece, iar apropierea toamnei amintește de ritmul după care comunitățile pastorale și-au organizat viața timp de generații. În acest decor, Stâna Ștefanu, de pe Muntele Ștefanu, nu este doar un loc în care călătorii opresc pentru mâncare. Este spațiul în care Maria Băbu, cunoscută drept băcița Mărioara, păstrează o parte din patrimoniul gastronomic al ciobanilor ungureni.

Maria Băbu este din Novaci, județul Gorj, iar în 2022 a primit din partea Ministerului Culturii titlul onorific „Tezaur Uman Viu”. Institutul Național al Patrimoniului documentează experiența sa în pregătirea mâncărurilor tradiționale și transmiterea unor tehnici și cunoștințe care țin de viața la stână.

Lista preparatelor spune singură o parte din poveste: balmoș, bulz, tocan de oaie, pastramă, tăieței de casă, lapte covăsit, jintiță, unt și urdă, alături de dulcețuri și siropuri pregătite din plante și fructe ale muntelui. Nu vorbim despre rețete recuperate din cărți pentru a construi un meniu „tradițional”, ci despre cunoștințe culinare legate de o gospodărie pastorală și transmise în familie.

Tocmai această continuitate explică sensul titlului de Tezaur Uman Viu. Valoarea nu stă numai într-un preparat final, ci în omul care știe să-l facă, în tehnică, ingrediente, instrumente, gesturi și în capacitatea de a transmite mai departe ceea ce a învățat.

În 2024, Institutul Național al Patrimoniului a dus această dimensiune mai departe prin proiectul „Întâlniri de Tezaur la Stâna Ștefanu. Ateliere de gastronomie tradițională”. Specialiștii au cercetat și înregistrat rețetele familiei, ingredientele, tehnicile de preparare și instrumentarul gospodăresc utilizat la stână. În cadrul demonstrațiilor au fost pregătite inclusiv sarmale cu pisătură, tocan de oaie, bulz, balmoș, pastramă, unt, urdă și siropuri din muguri de brad și alte plante din flora spontană montană.

Povestea capătă o semnificație aparte tocmai acum, când se apropie toamna. În cultura pastorală europeană, anotimpurile nu sunt simple decoruri. Ele organizează deplasarea animalelor, pășunatul, munca și producerea hranei. Transhumanța, adică deplasarea sezonieră a păstorilor și turmelor între diferite regiuni geografice sau climatice, presupune tocmai această adaptare la ritmul anotimpurilor.

Din 2023, transhumanța se află pe Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanității, într-o nominalizare multinațională la care participă și România. UNESCO subliniază că în jurul acestei practici s-a format un întreg sistem cultural și economic, de la gastronomie și meșteșuguri până la obiceiurile care marchează începutul și sfârșitul sezonului pastoral.

Asta face ca o oprire la Stâna Ștefanu să poată fi privită dincolo de experiența turistică. Într-o lume în care „tradițional” a devenit uneori doar o etichetă de marketing, aici există documentarea instituțională a unor cunoștințe culinare considerate suficient de importante pentru a fi cercetate, înregistrate și transmise.

Iar gastronomia este numai o parte a universului păstrat în jurul stânii. Portul popular și obiectele tradiționale novăcești au fost incluse în expozițiile etnografice organizate aici de Institutul Național al Patrimoniului, tocmai pentru a așeza mâncarea în cultura din care provine.

Pentru că un bol de balmoș nu povestește singur întreaga istorie. În spatele lui există animale, pășuni, anotimpuri, tehnici de conservare și preparare, obiecte gospodărești și o memorie transmisă între generații.

Pe Transalpina, printre serpentine și opriri făcute pentru fotografii, Stâna Ștefanu oferă astfel un alt motiv pentru a încetini. Nu doar pentru a gusta ceva făcut la stână, ci pentru a întâlni o formă de patrimoniu care încă nu stă într-o vitrină. Este practicată, gătită și transmisă mai departe.

Stâna Ștefanu, aflată pe Transalpina, între Rânca și Obârșia Lotrului, la poalele Vârfului Ștefanu din Munții Latoriței.

Iar dacă Transalpina nu intră în planurile acestei toamne, o escapadă în regiune poate continua în Bucovina, unde Gura Humorului oferă o alternativă pentru un weekend de relaxare, cu cazare de 4 stele și mic dejun inclus.