campulungfalticenifeaturedgura humoruluiGura Humoruluiradauti-siretstiriȘtiriSuceavasuceavaUncategorizedvatra dornei

Cine mai produce hrana României dacă fermele dispar? Petru Negrea duce revolta fermierilor la tribuna Parlamentului

Fermierii, între costuri tot mai mari și prețuri prea mici. Petru Negrea cere Guvernului răspunsuri: „Cât mai putem cere fermierului român să reziste?”

Cât poate continua să producă o fermă atunci când motorina, furajele și îngrășămintele costă tot mai mult, laptele și carnea se vând la prețuri considerate insuficiente de producători, iar despăgubirile întârzie? Deputatul AUR Petru Negrea a vorbit miercuri, 16 septembrie, în plenul Camerei Deputaților, despre situația fermierilor și crescătorilor de animale și a cerut Guvernului răspunsuri la revendicările acestora. Parlamentarul și-a susținut intervenția și prin propria experiență de crescător de animale.

Agricultura se discută frecvent în procente, programe de finanțare, scheme de ajutor și strategii. Pentru omul care ține însă o fermă în funcțiune, socoteala este mai simplă și mai dură: cât cheltuiește, cât încasează și dacă mai are resurse să înceapă încă o zi de muncă.

Despre această diferență dintre politicile scrise la București și realitatea unei exploatații agricole a vorbit Petru Negrea în Camera Deputaților.

„Vorbesc despre aceste probleme nu doar ca deputat, ci și ca unul dintre cei care cresc animale și care știu câtă muncă, sacrificiu și responsabilitate se află în spatele unei ferme. Știu ce înseamnă să începi munca la patru dimineața și să o termini aproape de miezul nopții. În agricultură și în creșterea animalelor nu există sâmbătă, duminică sau sărbătoare”, a spus Petru Negrea.

De unde vine nemulțumirea fermierilor

Petru Negrea a enumerat în Parlament problemele reclamate de fermieri și crescătorii de animale: restricțiile la export, măsurile sanitar-veterinare și sacrificarea animalelor, întârzierile despăgubirilor, taxele, costurile pășunilor, prețurile la lapte și carne și cheltuielile cu motorina, furajele și îngrășămintele.

În declarația sa politică, deputatul a făcut referire și la cele 16 revendicări depuse de fermieri la Guvern, între care redeschiderea exporturilor, măsuri privind situațiile sanitar-veterinare, despăgubirile, taxele, pajiștile, combaterea transporturilor ilegale și reguli adaptate condițiilor din ferme.

O despăgubire întârziată înseamnă bani care lipsesc atunci când trebuie cumpărate furajele. O restricție la export poate reduce posibilitățile de vânzare. Un preț mic obținut pentru lapte sau carne devine și mai greu de suportat atunci când cresc cheltuielile necesare producției.

Întrebarea formulată de deputatul sucevean a fost una directă: „Cât mai putem cere fermierului român să reziste? România trebuie să aibă grijă de capacitatea ei de a-și produce hrana. Dacă dispar fermele românești, ele nu se reconstruiesc peste noapte.”

O fermă închisă nu poate fi refăcută printr-o simplă decizie administrativă

Închiderea unei ferme înseamnă pierderea unei activități construite în ani. Sunt necesare animale, teren, utilaje, adăposturi, bani și o piață pe care produsele să poată fi vândute.

Când activitatea încetează, revenirea este dificilă. Dacă fenomenul se repetă în mai multe comunități, consecințele nu mai privesc numai proprietarii fermelor.

În spatele unei exploatații există, de regulă, o gospodărie și veniturile unei familii, dar și relații economice cu furnizori, procesatori și cumpărători.

„Atunci când dispare un fermier, nu dispare doar o afacere. Dispare o gospodărie. Dispare o familie din sat. Dispare o parte din capacitatea României de a-și produce propria hrană”, spune Petru Negrea.

Modernizarea costă. Cine își mai permite să o facă?

„Putem vorbi despre tehnologie și despre modernizare. Dar modernizarea agriculturii nu trebuie să însemne dispariția celui care produce laptele, carnea și hrana de fiecare zi”, mai declară deputatul.

PrEste greu de imaginat o agricultură competitivă fără utilaje performante, genetică, digitalizare, sisteme moderne de furajare, gestionarea eficientă a terenurilor sau investiții în procesare. Întrebarea este câți producători își permit aceste investiții în timp ce suportă cheltuielile curente.

De aici apare una dintre contradicțiile agriculturii actuale: producătorului i se cere să devină mai eficient, mai tehnologizat și mai competitiv tocmai într-o perioadă în care o parte dintre ferme reclamă dificultăți în acoperirea cheltuielilor curente.

Violențele de la protest și revendicările fermierilor, lucruri distincte

Petru Negrea s-a referit și la incidentele produse în timpul protestului din Piața Victoriei.

Deputatul condamnă actele de violență și a susținut că acestea nu trebuie să înlocuiască discuția despre motivele pentru care fermierii și crescătorii de animale au venit la București. În declarația politică, el a menționat și faptul că reprezentanți ai crescătorilor s-au delimitat public de vandalism.

Violențele trebuie analizate și sancționate potrivit legii, în funcție de responsabilitatea celor implicați, dar evendicările economice și administrative ale fermierilor trebuie, la rândul lor, evaluate.

După discurs, rămân răspunsurile

Intervenția parlamentarului Petru Negrea a adus în plenul Camerei Deputaților problemele reclamate de fermieri și crescătorii de animale și solicitarea ca Guvernul să răspundă revendicărilor acestora: Când vor fi plătite despăgubirile restante?; Ce se poate schimba în privința exporturilor și a măsurilor sanitar-veterinare?; Ce soluții există pentru pășuni, taxe și transporturile ilegale?

Aceste răspunsuri vor arăta câte dintre nemulțumirile fermierilor pot fi rezolvate prin decizii administrative și câte presupun modificări legislației.

Related Articles

Back to top button