Petru-Gabriel Negrea: „România nu duce lipsă de bani, ci de oameni care știu să o conducă”

Într-o perioadă marcată de incertitudine politică, presiuni economice și negocieri prelungite pentru formarea unui nou guvern, deputatul AUR de Suceava, Petru-Gabriel Negrea, susține că România traversează una dintre cele mai dificile etape din ultimele decenii.

Prezentat în emisiunea „Limita răbdării”, de la Activ FM,  Petru-Gabriel Negrea a vorbit despre administrație, economie, agricultură, turism și despre rolul opoziției și a argumentat că soluțiile nu pot veni decât prin competență, dialog și politici orientate spre producție și investiții.

„Vacanța parlamentară nu înseamnă vacanță”

Petru-Gabriel Negrea declară că vacanța parlamentară nu înseamnă pauză de la activitatea publică. El susține că lunile în care Parlamentul nu lucrează în plen reprezintă perioada în care un ales trebuie să fie cel mai aproape de oamenii pe care îi reprezintă.

Programul său, spune deputatul, este ocupat aproape în întregime de deplasări prin județul Suceava, întâlniri cu antreprenori, fermieri, primari, consilieri locali și cetățeni care îi expun problemele cu care se confruntă. Din aceste discuții ar trebui să se nască, consideră el, inițiativele legislative care să răspundă unor nevoi reale, nu unor calcule politice.

În viziunea sa, contactul direct cu societatea este singura modalitate prin care un parlamentar poate înțelege efectele deciziilor luate la București.

Bucovina, prezentată la Bruxelles prin portul popular

Printre acțiunile recente ale deputatului s-a numărat participarea la un eveniment organizat la Parlamentul European, unde o delegație din Suceava a prezentat costumul popular și tradițiile Bucovinei.

Invitația a venit din partea europarlamentarului Gheorghe Piperea, iar din județul Suceava au participat 20 de reprezentanți ai administrației locale și ai organizației AUR.

Negrea spune că deplasarea nu a avut caracterul unei vizite politice clasice, ci a urmărit promovarea imaginii României prin intermediul patrimoniului cultural.

Costumele populare, iile și elementele specifice Bucovinei au fost prezentate europarlamentarilor în cadrul unui eveniment desfășurat pe parcursul mai multor zile.

Dincolo de această componentă culturală, deputatul afirmă că a remarcat existența unei schimbări în interiorul Parlamentului European, unde, în opinia sa, formațiunile conservatoare și naționaliste încep să câștige o influență tot mai mare.

El vorbește despre o Europă aflată într-un proces de reechilibrare ideologică și apreciază că există tot mai mulți lideri preocupați de apărarea identității naționale și a valorilor tradiționale.

Între ideal și realitate: comerțul din jurul mănăstirilor

Petru-Gabriel Negrea a abordat și una din temele care au generat dezbateri în ultimele săptămâni: comerțul din jurul mănăstirilor din Bucovina.

Negrea spune că împărtășește dorința ca turiștii care ajung la Voroneț, Humor sau Putna să găsească exclusiv produse locale, realizate de meșteșugari și producători români. Totuși, realitatea economică este, în opinia sa, mult mai complicată.

Micii comercianți trebuie să suporte chirii, taxe, salarii și costuri de funcționare din ce în ce mai mari. În aceste condiții, mulți completează oferta cu produse de import, nu pentru că și-ar dori acest lucru, ci pentru că acestea sunt cerute de piață și contribuie la supraviețuirea afacerii.

Deputatul consideră că statul nu poate rezolva problema prin interdicții, ci prin măsuri care să stimulezevproducția locală și să creeze condiții economice favorabile pentru comercianți.

România taxelor și a improvizației

Petru-Gabriel Negrea este de părere că aproape toate guvernele din ultimii 35 de ani au administrat România prin aceeași metodă: introducerea de taxe și impozite suplimentare ori de câte ori au apărut dezechilibre bugetare.

În opinia sa, statul a preferat permanent soluția cea mai simplă pentru administrație și cea mai costisitoare pentru contribuabili.

Antreprenorii, profesorii, persoanele vulnerabile și întreprinderile mici suportă, spune el, costul unor politici publice care nu rezolvă problemele structurale ale economiei.

Negrea identifică drept cauză principală lipsa specialiștilor din funcțiile executive.

În opinia deputatului, România este condusă prea des de oameni care ajung în poziții importante exclusiv prin susținere politică, fără experiență în domeniile pe care trebuie să le administreze.

Experiența practică, susține el, ar trebui să fie criteriul principal în ocuparea funcțiilor executive.

Blocajul guvernamental, o problemă majoră

Deputatul califică drept periculoasă întârzierea formării unui guvern stabil și apreciază că România nu își permite luni întregi de negocieri într-un context economic dificil.

Negrea declară că AUR și-a exprimat disponibilitatea de a participa la guvernare și că partidul său nu urmărea doar ocuparea unor funcții, ci posibilitatea de a participa efectiv la deciziile guvernamentale.

Negocierile s-ar fi blocat, spune el, în momentul în care angajamente asumate inițial de celelalte formațiuni politice nu ar mai fi fost respectate.

În aceste condiții, AUR a refuzat să voteze noua formulă guvernamentală.

Deputatul respinge ideea că votul partidului ar fi fost condiționat de împărțirea funcțiilor și insistă că decizia a avut la bază lipsa de încredere în proiectul propus.

În opinia sa, opoziția nu trebuie să valideze un executiv doar pentru a crea impresia stabilității politice.

Opoziția și dificultatea promovării proiectelor legislative

Petru-Gabriel Negrea descrie activitatea opoziției ca fiind una extrem de dificilă.

El spune că multe dintre inițiativele legislative depuse de parlamentarii AUR sunt respinse fără o analiză aprofundată, exclusiv din considerente politice.

În același timp, afirmă că parlamentarii AUR votează toate proiectele pe care le consideră utile pentru cetățeni, indiferent cine este inițiatorul.

Din punctul său de vedere, Parlamentul ar trebui să funcționeze ca un spațiu al dialogului și al compromisului constructiv, nu ca un loc în care majoritatea respinge automat orice propunere venită din opoziție.

Această lipsă de colaborare, susține deputatul, reduce calitatea actului legislativ și accentuează polarizarea scenei politice.

România taxelor și a improvizației

Una dintre cele mai ferme poziții exprimate de Petru-Gabriel Negrea privește modul în care statul român tratează mediul de afaceri. Deputatul consideră că povara fiscală este distribuită inechitabil și că antreprenorii români suportă presiuni mult mai mari decât marile companii internaționale.

Din perspectiva sa, statul este extrem de riguros atunci când controlează firmele românești, în timp ce marile corporații beneficiază de mecanisme prin care își diminuează obligațiile fiscale.

Negrea susține că România nu trebuie să descurajeze investițiile străine, dimpotrivă, are nevoie de ele, însă acestea trebuie să respecte aceleași reguli aplicabile capitalului autohton.

„Nu cerem multinaționalelor să plece. Cerem să plătească taxe în România, așa cum plătim și noi atunci când avem afaceri în alte state”, este mesajul transmis de parlamentar.

În opinia sa, un sistem fiscal echitabil ar permite statului să colecteze venituri suplimentare fără a introduce noi poveri asupra populației și a întreprinderilor mici și mijlocii.

Diaspora, o resursă insuficient valorificată

Un alt subiect asupra căruia deputatul a insistat este contribuția românilor din diaspora la economia națională.

Petru-Gabriel Negrea amintește că banii trimiși de românii care muncesc în străinătate au reprezentat ani la rând o sursă importantă de capital pentru România și apreciază că statul ar trebui să creeze mecanisme prin care aceste fonduri să fie orientate către investiții productive.

El critică limitările privind utilizarea numerarului și apreciază că numeroși români din afara țării întâmpină dificultăți atunci când încearcă să investească în România.

Experiența personală îi oferă, spune el, o perspectivă diferită asupra acestui fenomen. Familia sa desfășoară activități economice și în Marea Britanie, iar comparația dintre cele două sisteme fiscale îl determină să afirme că disciplina financiară este aplicată mult mai riguros în statele occidentale decât în România.

Costurile care sufocă mediul privat

Dincolo de analiza politică, Petru-Gabriel Negrea a vorbit și ca antreprenor.

Exemplul pe care îl oferă este cel al unui hotel aparținând familiei, unde factura la energie electrică pentru 3 luni a depășit 1 milion de lei.

În opinia sa, asemenea costuri transformă activitatea economică într-o luptă permanentă pentru supraviețuire.

Creșterea tarifelor la utilități, lipsa predictibilității fiscale și diminuarea consumului afectează direct investițiile și reduc capacitatea companiilor de a crea noi locuri de muncă.

Deputatul apreciază că România dispune de suficiente resurse naturale pentru a avea o economie competitivă, însă acestea sunt administrate ineficient și insuficient valorificate.

Agricultura – între prețuri mici și costuri mari

Una dintre imaginile pe care deputatul spune că le-a folosit pentru a descrie situația agriculturii este comparația dintre prețul unui litru de lapte la poarta fermei și cel al unei sticle de băutură răcoritoare din comerț.

În opinia sa, diferența dintre prețul primit de fermier și cel plătit de consumator ilustrează dezechilibrele existente pe piața agroalimentară.

Petru-Gabriel Negrea consideră că producătorii români sunt dezavantajați de lanțurile comerciale și de lipsa unor politici publice care să stimuleze procesarea și comercializarea produselor românești.

În lipsa unor măsuri de sprijin, avertizează el, numeroși crescători de animale și mici agricultori vor renunța la activitate.

„Viața la Țară”, proiect legislativ inițiat de deputatul Negrea

Dintre toate inițiativele legislative la care a lucrat în actualul mandat, Petru-Gabriel Negrea acordă cea mai mare importanță proiectului intitulat „Viața la Țară”.

Scopul acestuia este dezvoltarea agroturismului prin crearea unei platforme naționale pe care gospodăriile din mediul rural să își poată promova serviciile.

Proiectul urmărește ca turiștii să poată face rezervări online, să plătească legal serviciile oferite și să descopere experiențe autentice, de la gastronomie și meșteșuguri până la activități agricole și tradiții locale.

Deputatul susține că turismul modern nu mai înseamnă doar cazare și masă. Vizitatorii caută povești, experiențe și autenticitate, iar satul românesc dispune de toate aceste resurse.

În opinia sa, proiectul poate deveni un instrument prin care gospodăriile familiale să obțină venituri suplimentare și să reducă depopularea mediului rural.

O alternativă la migrația economică

Petru-Gabriel Negrea susține că tinerii români nu ar mai trebui astfel să fie obligați să plece la muncă în străinătate.

El apreciază că dezvoltarea fermelor familiale, a agroturismului și a producției locale poate crea suficiente oportunități pentru ca oamenii să rămână în comunitățile lor.

În viziunea sa, un tânăr care dezvoltă o fermă sau o pensiune în România poate avea o viață mai stabilă decât unul care lucrează sezonier în alte state europene.

Negrea crede că dezvoltarea comunităților locale reprezintă cea mai eficientă strategie pentru reducerea exodului forței de muncă.

Turismul, un sector aflat în dificultate

Deputatul recunoaște că turismul traversează o perioadă complicată.

În județul Suceava, spune el, scăderea numărului de vizitatori este vizibilă chiar și în plin sezon estival.

Traficul redus din stațiuni și din principalele localități turistice reprezintă, în opinia sa, un semnal că întreaga industrie are nevoie de măsuri de sprijin.

Cu toate acestea, Negrea consideră că România dispune în continuare de un potențial turistic uriaș, iar relansarea sectorului depinde de politici coerente și de investiții în infrastructură, promovare și dezvoltarea produselor turistice locale.

Activitatea parlamentară

Întrebat ce rezultate concrete poate prezenta după primul an și jumătate de mandat, deputatul afirmă că a depus zeci de propuneri legislative, numeroase interpelări și declarații politice.

El recunoaște că statutul de parlamentar aflat în opoziție limitează șansele de adoptare a proiectelor, însă spune că acest lucru nu îl împiedică să continue activitatea legislativă.

În plus, susține că experiența acumulată în Parlament îl ajută să înțeleagă mai bine mecanismele instituționale și să își adapteze inițiativele pentru a obține sprijin politic mai larg.

În viziunea sa, mandatul de parlamentar presupune în primul rând prezență în teritoriu și contact permanent cu cetățenii, nu doar participarea la ședințele de plen.