Activ în Siguranță | Masca de protecție în sezonul virozelor: când și cum o purtăm

Continuăm seria articolelor din campania „Activ în Siguranță”, în care vorbim despre obiecte, servicii și gesturi simple care ne pot proteja în viața de zi cu zi. Astăzi avem în centru un accesoriu pe care îl cunoaștem cu toții: masca de protecție.

Intrăm în lunile în care infecțiile respiratorii devin din nou parte din cotidian. Gripă, virusi și alte viroze circulă în comunitate, iar spațiile închise și aglomerate favorizează transmiterea. Masca nu este o soluție magică și nici nu trebuie privită ca un înlocuitor pentru celelalte măsuri de prevenție. Folosită însă în situațiile potrivite, poate reduce riscul ca particulele respiratorii infectante să ajungă de la o persoană la alta.

De ce purtăm mască?

Atunci când vorbim, tușim sau strănutăm, eliminăm în aer particule respiratorii de dimensiuni diferite. Dacă suntem infectați, acestea pot conține virusuri.

Masca funcționează în două direcții: reduce cantitatea de particule eliminate de persoana infectată și poate reduce cantitatea inhalată de persoana care o poartă. Protecția depinde însă de tipul măștii și, foarte important, de cât de bine se potrivește pe față.

Este motivul pentru care masca devine deosebit de utilă dacă avem simptome și trebuie să ajungem, de exemplu, la medic sau la farmacie ori dacă intrăm într-un spațiu aglomerat și slab ventilat.

Chirurgicală, FFP2 sau textilă? Nu toate măștile oferă același nivel de protecție.

Masca medicală, cunoscută și drept mască chirurgicală, este alcătuită din mai multe straturi și filtrează o parte importantă dintre particulele respiratorii. Principalul său dezavantaj este că nu se fixează etanș pe față, iar aerul poate circula și prin spațiile rămase în lateral.

FFP2 este un respirator și este proiectat să ofere un nivel mai ridicat de filtrare. Diferența importantă este și etanșarea: dacă modelul se potrivește corect, masca stă mult mai aproape de față și reduce pătrunderea aerului nefiltrat pe lângă margini. ECDC arată că respiratoarele FFP2 sunt mai eficiente decât măștile medicale în filtrarea particulelor respiratorii.

Măștile textile pot oferi o anumită protecție, dar performanța diferă mult în funcție de material, numărul de straturi și felul în care sunt construite. Pentru situațiile în care riscul este mai mare, o mască medicală sau un FFP2 bine fixat reprezintă o alegere mai predictibilă.

Indiferent de model, masca trebuie să acopere nasul, gura și bărbia, fără spații mari în lateral. O mască purtată sub nas își pierde o parte importantă din utilitate.

Ești bolnav? A merge la serviciu nu este un gest de responsabilitate

Există încă ideea că venitul la serviciu chiar și cu febră, tuse și stare generală proastă demonstrează seriozitate. Din perspectiva sănătății publice, lucrurile stau exact invers.

ECDC recomandă persoanelor cu simptome respiratorii să rămână acasă și să limiteze contactul cu ceilalți, atunci când este posibil. În cazul gripei, o persoană poate transmite virusul inclusiv înainte de apariția simptomelor, iar perioada de contagiozitate poate continua mai multe zile după debut.

Colegul căruia îi transmitem virusul poate avea acasă un copil, un părinte în vârstă sau o persoană vulnerabilă. Responsabilitatea nu se oprește, așadar, la ușa biroului.

Dacă suntem bolnavi și trebuie totuși să ieșim, masca, evitarea contactului apropiat și a spațiilor aglomerate și aerisirea încăperilor pot reduce riscul de transmitere.

Masca este doar o piesă din acest sistem de protecție. Igiena mâinilor, tusea și strănutul în pliul cotului, aerul proaspăt și, mai ales, decizia de a nu-i expune inutil pe ceilalți rămân la fel de importante.

În sezonul virozelor, a fi Activ în Siguranță înseamnă și să ne gândim la persoana de lângă noi.