Liviu Maha: candidat pentru funcția de rector al Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași

Invitatul de azi se numește Liviu Maha. Este profesor la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Universitatea Alexandru Ioan Cuza.

Bună seara bine ați venit la noi!

Bună seara, vă mulțumesc pentru invitație.

V-am invitat pentru că sunteți candidat pentru funcția de rector al Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași și am vrea să ne spuneți mai multe despre această dorință.

Alegerile universitare sunt într-adevăr un subiect actual nu numai pentru comunitatea academică a universității noastre, ci și pentru toate universitățile, majoritatea lor au parcurs deja principalele etape pe care le presupune perioada de alegeri. Universitatea noastră a rămas printre ultimele la nivel național. E vorba de un calendar care nu ține neapărat de universitate,ce are și niște constrângeri legale.

00:01:14

În luna martie vor avea alegeri pentru funcția de rector și eu de peste un an mi-am exprimat opțiunea de a candida. Opțiunea a rămas fermă și pe parcursul ultimului an am desfășurat activități, să spunem, de promovare a viziunii pe care o propun, de cunoaștere a problemelor cu care se confruntă colegii, pentru că universitatea noastră este diversă și problemele sunt specifice la nivel de departamente, de facultăți, domenii de specializare, specializări, programe de studii ș.a.m.d.

00:01:45

Pe parcursul ultimului an am folosit presă, am folosit social media, am folosit inclusiv o pagină personală, o pagină web pentru a fi mai cunoscut, pentru a face cunoscute rezultatele pe care le-am obținut în cei 25 de ani de activitate profesională în mediul academic și nu în ultimul rând, ba chiar aș spune cea mai importantă modalitate de a cunoaște realitatea și de a face cunoscute obiectivele pe care mi le propun și măsurile pe care intenționez să le aplic au fost întâlnirile în față, întâlnirile față în față cu colegi nu numai din facultatea pe care o reprezint, ci prioritare au fost întâlnirile cu colegii din alte facultăți, tocmai pentru a cunoaște realitățile și a fi cât mai aproape de specificul fiecărei comunități,  la nivel de specializare sau domeniul de studii.

00:02:40

Vă rugăm să ne spuneți cine ar trebui să vă voteze, că noi din afara universitîții, nu știm cine votează?

Conform legislației în vigoare, rectorul unei universității poate fi desemnat în urma a 2-a proceduri, fie organizare a unui concurs, fie alegeri.

00:03:51

Universitatea  a ales opțiunea a 2-a deci alegeri la care vor participa cadrele didactice și de cercetare titulare din universitate, deci cele care au încheiat un contract de muncă pe perioadă nedeterminată, dar și reprezentanții studenților în consiliile facultăților și senatul universități. E vorba de peste 800 de alegători, în jur de 840-850 și prezența la vot e undeva în jur de 700. Din experiența alegerilor trecute în această, în această masă a alegătorilor studenții reprezintă undeva 10%, sunt în jur de 70-80 din cei 800-850 mai sunt în jur de 100 de cercetători și restul sunt cadre didactice.

00:04:44

Inclusiv faptul că actualul rector al universității se află la finalul celui de-al 2-lea mandat și faptul că sunt cinci candidați care și-au exprimat cel puțin opțiunea de a candida, e pentru prima dată când sunt. Au mai fost alegeri cu patru candidați, cu cinci. Într-adevăr, nu e adevărat, perioada de depunere a candidaturilor va fi în ultima săptămână a lunii februarie. Deocamdată avem opțiuni de candidatură, nu neapărat candidaturi efective, dar numărul de cinci e într-adevăr un record pentru ultimii 12 ani, pentru că până în 2002, 12, pe baza vechii legislație, directorul era ales în senatul universității. Adică cei 50, 60, 70, 80, depinde cât de mare era universitatea, reprezentanți ai facultăților în senat alegeau rector. Deci era nu, era un vot direct al membrilor comunității academice, cerea un vot prin reprezentanții din Senat. Și atunci era o altă modalitate și un alt proces electoral.

00:05:44

Ce „viziune” propuneți pentru Universitatea Alexandru Ioan Cuza?

Pe parcursul, ultimului an am încercat să conturez această viziune și nu s-o conturez pentru mine, cât mai mult pentru cei care urmează să își exprime opțiunea de vot în luna martie. E vorba de o nouă viziune care nu exclude, ba chiar se bazează pe o continuitate, continuitatea, care oferă acea predictibilitate de care avem nevoie și la nivel individual și la nivel de organizație. Ne gândim la schimbări bruște, revoluții, lucruri care transformă radical cadrul în care ne desfășurăm activitatea… aceste lucruri nu au un impact benefic asupra noastră, de aceea e nevoie de continuitate.

00:06:29

Să nu uităm că proiectele care au fost începute pe parcursul mandatelor trecute sau chiar și a celor anterioare au girul întregii comunități academice, pentru că la pro-mecanismele decizionale participă nu doar conducerea executivă, participă și senatul universității, participă și conducere facultăților și există o anumită legitimitate care impune o continuare a acelor proiecte care fac bine comunității academice și universității noastre. În același timp, o nouă viziune, presupun, e și ceva diferit. Și de exemplu, un lucru pe care l-am subliniat în nenumărate ori a fost concentrarea pe oameni, fapt ce s-a uitat oarecum la nivelul conducerii executive, comunitatea academică e formată din oameni, diferite categorii. E vorba de personal didactic am amintit deja, personal de cercetare, studenți, dar există și personal didactic auxiliar, personal nedidactic.

00:07:24

Cu toții participăm la ceea ce înseamnă îndeplinirea misiunii pe care o are universitatea în comunitate și nu numai, și asumarea acelor responsabilități care fac din universitate o instituție foarte importantă a comunității și a societății în general. Concentrarea pe oameni presupune înțelegerea specificității lor, presupune comunicarea, presupune transparența, presupune o stimulare a inițiativei, presupune munca în echipă, încredere a reciprocă, deci anumite valori care pot face în așa fel încât fiecare dintre noi să conștientizăm că aparținem acestei comunități, deci formarea și consolidarea unei adevărate comunități academice.

00:08:08

În același timp, dincolo de această viziune propusă pentru universitatea noastră, e vorba de numeroase măsuri concrete și vă mărturisesc că în întâlnirile chiar cele față în față și în discuțiile mai mult sau mai puțin formale, am primit deseori întrebarea, dar ce măsuri concrete propui sau propuneți și e greu, e greu să dai exemple, pentru că aceste măsuri concrete ar trebui privite și integrat în cadrul programului managerial, trebuie argumentate, ele sunt corelate și de aceea am dat exemple pe parcursul întâlnirilor. Voi da și astăzi exemple, dar e important programul managerial care va oferi tabloul general al acestor măsuri.

00:09:12

Puteți să ne spuneți din ceea ce știți dvs. vis-a-vis de clasamentele internaționale unde se situează această universitate?

Din păcate, evoluția sau modul în care universitățile românești sunt reprezentate în principalele topuri, nu e foarte pozitiv, evoluția nu este una pozitivă. În primul rând, aceste clasamente internaționale nu trebuie absolutizate. Nu putem să urmărim un etalon al valorii sau al calității activității academice, pentru că, așa cum ați folosit și dvs. pluralul e vorba de clasamente, ranking-uri sunt mai multe. Sunt diferite entități care calculează anumiți indicatori, indici și publică astfel de clasamente. Dacă ne uităm, aceeași universitate e pe un loc într-un clasament, poate fruntaș, pe un alt loc, codaș, în alt clasament. Cu alte cuvinte, ne punem întrebarea care dintre ele este cel corect? Nu există unul care să fie referința generală pentru măsurarea calității sau a performanțelor unei universități.

00:10:21

Dar ele sunt utile, pentru că asigură un anumt grad de comparație..Ne putem uita la ceilalți. Până la urmă, universitatea își desfășoară activitatea într-un mediu n-aș spune neapărat competitiv. Nu e vorba de o piață adevărată. Dar, așa cum spuneați despre studenții străini, un student străin atunci când se documentează unde ar putea să studieze în Uniunea Europeană, într-o țară membră a Uniunii Europene și unde e mai accesibil. Din punct de vedere, poate, al costurilor pe care le presupune. Studiu, ia în calcul și clasarea universității, poziționare a ei în astfel de rankinguri. Să nu uităm de participarea la proiecte internaționale. Există numeroase surse de finanțare pentru cercetare sau pentru colaborări internaționale, programe de studii, unde ai nevoie de parteneri străini. Partenerii din alte țări se uită pe ce loc ești într-un anumit clasament.

00:11:16

E vorba de cum ne raportăm la ce vrem să facem în viitor. Uitându-ne la alții cum au reușit să-și îmbunătățească poziția în clasamente, se poate deduce mai ușor ce avem noi de făcut pentru a merge mai departe pe o evoluție ascendentă. Deci sunt utile aceste clasamente. Cele mai importante clasamente vehiculate în mediu academic  sau recunoscute și chiar recent, anumite rezultate au produs o anumită vâlvă în comunitatea academică românească. Nu mai e nicio universitate românească în top 1000. E un alt clasament care presupune luarea în considerare a mai multor dimensiuni și în pregătirea programului managerial. Chiar am făcut două astfel de analize pentru a pune față în față cumva universitățile din Europa, cele care se regăsesc în aceste topuri pe diferite paliere, pentru că există anumite intervale. Și am făcut analize comparative unde se află țările, universităților din statele din Europa Centrală și de Est care au reușit să intre în aceste topuri din perspectiva anumitor caracteristici relevante, număr de studenți, număr de profesori, număr de articole publicate în reviste indexate, număr de citări, bugetul universității, pentru că aceste lucruri dau oarecum contextul în care colegii noștri de acolo își desfășoară activitatea și unde ne aflăm noi, universitățile românești, cele care n-am reușit să intrăm în acele topuri șau chiar Universitatea.  Am sesizat lucruri interesante, lucruri care țin, de exemplu, de diferențe mari în ceea ce privește bugetul.

00:13:13

E adevărat, noi nu putem controla nici alocările bugetare, pentru că ele vin de la stat la guvern, din bugetul de stat, nici capacitatea mediului economic de a finanța proiecte de cercetare sau de a stimula oarecum dezvoltarea universităților. Cîn schimb, am văzut un indicator care ne diferențiază și e în defavoarea noastră. E raportul studenți, profesori, ÂȚI, studenți. Sunt la un profesor și gradul de încărcare la noi este foarte mare, nu numai la Universitate Alexandru Ioan Cuza, ci și la alte universități din România. Acest lucru creează o presiune pe resursa umană. Colegii au foarte multe ori, normele didactice sunt supradimensionate, lucru acest lucru generează consum de timp, nu mai ai disponibilitate pentru a se implica în activități, poate de cercetare. Gradul de încărcare al profesorilor cu activități didactice, normele supra-dimensionate mai mult decât minimul pe care îl prevede legea, chiar cu mult peste minim, face ca profesorii să nu mai aibă aceeași disponibilitate de timp, chiar de concentrare.

00:15:03

Pentru că după ce ai corectat sute de lucrări, după ce ai avut zeci de ore într-o săptămână, e foarte greu să te concentrezi pe o temă de cercetare sau să citești, să studiezi, să faci experimente, să petreci foarte multe ore în laborator, sau chiar să participi la o conferință, pentru că asta înseamnă câteva zile pierdute, trebuie să recupereze activități didactice, zeci de lucrări de licență pe care trebuie să le coordoneze și toate aceste activități influențează negativ această preocupare pentru anumite activități care ar conta în aceste clasamente. Chiar și cu puțini profesori sau puține cadre didactice de cercetare, totuși, Universitatea Alexandru Ioan Cuza stă foarte bine în ceea ce înseamnă media publicațiilor per profesor. Adică e o medie a publicațiilor comparabilă cu ceea ce se întâmplă la poziții din top 1000, chiar în jurul locului 500. E adevărat că poate uneori ponderea publicațiilor, adică a celor disponibile tuturor sau a celor cu taxă, care în anumite țări au început să fie puse sub semnul întrebării, poate ponderea este puțin mai mare, dar chiar excluzând aceste publicații, media publicațiilor pe profesori este comparabil cu ceea ce se întâmplă în clasamente, ceea ce este meritoriu și lăudabil pentru colegii mei, pentru că chiar și în aceste condiții, rezultatele sunt corespunzătoare celor din universități, în care gradul de încărcare este mult mai scăzut.

Mulțumesc pentru răspunsuri și voiam să vă mai întreb care ar fi obiectivul dvs. în ceea ce privește investițiile pe următoarea perioadă?

Domeniul investițiilor este unul foarte discutat în ultimu-ul timp. Chiar printre realizările celor două mandate ale actualei conduceri executive a universității, aceste investiții ocupă un loc important. E vorba de clarificare a regimului juridic al unor proprietăți ale universității, inclusiv intabularea unora dintre ele. E vorba de finalizare a unor investiții demarate pe parcursul acestor mandate, investiții necesare. Nimeni nu pune la îndoială, apropo de continuitate, importanța acestor investiții și de aceea în contextul programului managerial vin cu delimitare din perspectiva a 2-a aspecte, un prim aspect e legat de sursa de finanțare a acestor proiecte de investiții. În ultimele două mandate, conducerea executivă s-a bazat pe utilizarea de fonduri europene, dar parțial, concentrându-se destul de mult pe utilizarea de fonduri publice de la Compania Națională de Investiții. Deci o anumită dependență de bugetul de stat care nu e foarte fericită, știut fiind faptul că situația finanțelor publice în România nu e una foarte… fericită.

00:18:14

Și pot apărea probleme și au apărut, de exemplu, în cazul Casei Universitarilor, deși exista aprobare formală pentru finanțarea din bugetul de stat de la Compania Națională de Investiții, anumite probleme și de restructurare, de schimbări la nivel guvernamental au făcut ca acest proiect să fie până la urmă finanțat din fonduri proprii. Eu consider și aici că fondurile europene trebuie folosite la maximum și există numeroase oportunități pe care și noua perioada de programare financiar-multi-anuală suntem acum la începutul unor programe. Noi le spunem 2021-2027, deși suntem în 2024, că așa începem noi mai târziu anumite programe, dar care prevăd foarte multe oportunități pentru universitățile românești. E vorba de PNRR, unde poate n-au fost folosite toate oportunitățile existente. Deci concentrarea pe fonduri europene.

00:19:12

Colegii mei, mulți dintre ei știu că eu am o experiență atât didactică, predăm discipline de acest fel, cât și practică, pentru că am coordonat sau participat la implementare a numeroase  proiecte, atât în cadrul universității, cât și în mediul de afaceri. Am desfășurat activitate de consultanță acum 10-15 ani, la începutul perioadei în care ca membri ai Uniunii Europene, beneficiam de astfel de oportunități. Deci concentrarea pe fonduri europene și o alocare a fondurilor proprii către ceea ce înseamnă activitate curentă, către stimularea activității de cercetare, către asigurarea un unor condiții optime de desfășurare a activităților didactice și de cercetare. În al 2-lea rând e vorba de prioritizare, fără a nega ceea ce s-a realizat,  o prioritizare corectă din punctul meu de vedere, ar viza trei obiective strategice.

00:20:05

În primul rând e vorba de infrastructura educațională, aici mă refer la corpul B al universității, care prezintă atât risc seismic, cât și probleme legate de siguranță, a desfășurării unor activități dincolo de confort sau de anumite condiții care totuși în secolul 21 trebuie respectate. E vorba de o parte a corpului care nu a mai fost reabilitată și celelalte clădiri care au nevoie de intervenții mai mult sau mai puțin importante. În al 2-lea rând e vorba de spațiile de cazare, e prevăzut construirea unui cămin nou. Într-adevăr, sunt acum începute lucrările, ele au fost cumva blocate din cauza descoperirii unor gropi comune în spatele universității. Deci sunt niște probleme temporare. Dar problemele principale țin de căminele pe care noi le avem deja.

00:21:10

În 2015 s-a terminat modernizarea unor cămine, dar observăm că de 8-9 ani nu s-a mai făcut nimic. Pentru căminele C4 din Târgușor, Copou, căminele C6, C7, C8 din Titu Maiorescu și pentru căminele din complexul Codrescu. Aceste cămine au nevoie acută de intervenție și tot ce înseamnă modernizare. E nevoie de intervenții importante în acest plan și în al 3-lea rând, dar nu mai puțin important, e obiectivul legat de baza sportivă și sala de sport, atât de necesare Facultății de Educație Fizică și Sport. Studenții și colegii de acolo au nevoie de asemenea infrastructură pentru a-și desfășura corespunzător activitate.

00:22:02

Suntem poate singura universitate care are facultate de educație fizica si sport, și nu are o bază sportivă, nu are o sală de sport în care să poată desfășura activități în mod optim. Deci, cam acestea trei ar fi prioritățile pentru mandatul următor. E adevărat, ele nu pot fi făcute toate, dar pot fi începute parțial, pot fi realizate, dar e nevoie de o strategie pe termen mai lung. Și aici cred că trebuie să ne concentrăm investițiile.

 

Ce v-a determinat să participați la aceste alegeri? Pentru ca bănuiesc că a fost ca în viața fiecărui om un moment în care a spus vreau să fac acest lucru.

De 25 de ani sunt membru al acestei comunități academice și m-am implicat încă din primul an universitar și am avut această disponibilitate în a cunoaște toate dimensiunile pe care le presupune activitatea universitară.

00:23:05

Activitatea unui universitar e diversă. Facem activități didactice, de curs de seminar, facem activități de îndrumare licență, dizertații, doctorat, facem activități de cercetare într-un fel de activitatea de cercetare într-un laborator, altfel e pe teren, altfel e în bibliotecă, dar facem și multe activități administrative. Birocrația specifică României ne forțează să facem astfel de lucruri, dar e vorba și de o anumită funcționalitate a universității care trebuie asigurată, că facem orar, că facem state de funcție, normăm activități didactice, facem dosare de acreditare, pentru că există un mecanism de autorizare și acreditare a programelor de studii, există consilii pe facultăți, pe departament, există senatul universității, unde ne putem reprezenta colegii. Deci sunt diverse activități în planul acesta administrativ-managerial. Eu am manifestat disponibilitate și m-am implicat în toate dimensiunile, aproape toate dimensiunile pe care le poate reprezenta activitatea la nivelul universității și am dobândit o anumită experiență și am obținut rezultate care cred că sunt premise consistente pentru această candidatură.

Am această viziune de ansamblu, am colaborat cu foarte multe facultăți, departamente, specializări, cunosc realitățile diverse din universitate și am confirmat în activitățile pe care le-am desfășurat până în prezent și cred că e momentul în care această experiență poate fi valorizată și din această postură, de rector al Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași. Vor fi două tururi pe 12 martie primul tur și, dacă e nevoie, și al 2-lea tur. Le transmit ascultătorilor care votează să nu uităm de sloganul pe care l-am promovat pe parcursul ultimului an. Suntem alegerile noastre pentru că alegerile pe care le facem zilnic definesc atât viața personală, cât și cea profesională, dar și parcursul organizației în care ne desfășurăm activitatea.

Pe data de 1 martie, vom ști exact care sunt candidații pentru funcția de rector. Odată ce programul managerial va fi publicat, inclusiv pe pagina web a universității, pe componente, putem avea oricând discuții și inclusiv răspund la întrebările ascultătorilor care sunt direct interesați de acest subiect.