Lifturi în blocurile vechi fără ascensor: cum funcționează noul program și cine are prioritate

România are, din această vară, un program național prin care în blocurile construite fără ascensor vor putea fi instalate lifturi sau alte sisteme care să facă etajele mai ușor accesibile. „Lift pentru Viață” a fost instituit prin Legea nr. 153/2026 și a intrat în vigoare în august.

Programul pornește de la o problemă cât se poate de concretă. În numeroase blocuri fără lift, urcarea câtorva etaje poate deveni, odată cu vârsta sau cu pierderea mobilității, un obstacol în viața de zi cu zi. O ieșire la cumpărături, o vizită la medic sau simpla plimbare în afara casei pot ajunge să depindă de capacitatea unei persoane de a urca și coborî scările.

Legea creează cadrul prin care această problemă poate fi rezolvată cu sprijin public.

Lift pentru Viață începe cu un proiect-pilot

Programul este coordonat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, iar lucrările sunt gestionate de autoritățile locale.

Sunt vizate blocurile – denumite în lege condominii – cu cel puțin trei niveluri supraterane, care nu au fost prevăzute cu lift în proiectul inițial.

Prima etapă va dura 18 luni și va include maximum 100 de condominii. Pentru proiectul-pilot este prevăzută finanțarea a câte două condominii din fiecare municipiu reședință de județ și din fiecare subdiviziune administrativ-teritorială a Bucureștiului. Finanțarea acestei etape va proveni cu precădere din fonduri europene.

Nu peste tot soluția va fi un ascensor clasic. În funcție de clădire și de posibilitățile tehnice, programul permite și instalarea unor platforme elevatoare, rampe de acces sau scări mecanizate.

Cine are prioritate în programul Lift pentru Viață

Pentru ca un bloc să poată intra în program, pe scară trebuie să locuiască, la un nivel diferit de parter, cel puțin o persoană vârstnică, o persoană cu mobilitate redusă, o persoană cu dizabilități locomotorii sau o familie care are în îngrijire un copil antepreșcolar ori preșcolar.

Atunci când există mai multe solicitări, prioritatea este stabilită în funcție de numărul persoanelor aflate în aceste situații, de înălțimea clădirii și de anul construcției.

Procedura pornește de la asociația de proprietari, care trebuie să solicite înscrierea la autoritatea locală. Primăria se ocupă apoi de documentația tehnică și de procedurile necesare pentru realizarea lucrărilor. Autoritățile locale au la dispoziție șase luni de la intrarea în vigoare a legii pentru inventarierea blocurilor fără lift care se pot încadra în program.

Primul oraș care a făcut deja un pas concret este Brașov, unde Consiliul Local a aprobat, pe 28 august, propriul ghid de aplicare a programului. Pentru celelalte orașe, implementarea va depinde de pregătirea procedurilor locale și de mecanismul de finanțare al proiectului-pilot.

Programul nu este încă în etapa în care lifturile pot fi montate imediat în toate orașele. Normele și mecanismele necesare implementării trebuie finalizate, iar blocurile eligibile trebuie identificate.

Odată instalat liftul, cheltuielile de exploatare, întreținere și revizie vor reveni as