Război politic în CJ Iași pe CA-ul aeroportului

Consiliul Județean Iași a ajuns vineri, 25 septembrie, să discute din nou despre cine și cum va administra Aeroportul Internațional Iași. Nu despre inaugurarea unei investiții și nici despre deschiderea unor rute noi, ci despre reluarea unei proceduri începute în urmă cu aproape un an. Selecția noului Consiliu de Administrație s-a întors de unde n-ar fi trebuit să plece greșit, iar în plen problema administrativă a oferit combustibil pentru confruntarea politică dintre putere și opoziție.

Aeroportul din Iași a avut o prezență consistentă pe ordinea de zi a ședinței CJ Iași din 25 septembrie. Consilierilor li s-a cerut să voteze atât rectificarea bugetului Aeroportul Iași, cât și planul integral pentru selecția celor cinci administratori, în procedura reluată. Separat, pe masa consilierilor a ajuns constituirea unei comisii pentru soluționarea contestațiilor formulate în procedurile de selecție și nominalizare pentru CA-ul aeroportului ieșean.

Concret, selecția conducerii celei mai importante regii aflate în subordinea Consiliul Județean Iași a consumat aproape un an și trebuie refăcută parțial.

O procedură ajunsă aproape la final înainte de a fi trimisă înapoi

Procedura pentru noul CA a început în octombrie 2025. În primăvară, 34 de candidați se înscriseseră pentru cele cinci mandate scoase la selecție. În septembrie, după aproximativ 11 luni, procedura ajunsese la raportul final și la verificarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).

Acolo s-a produs blocajul.

AMEPIP a cerut reluarea procedurii de la o etapă anterioară. Problema semnalată a fost modul în care a fost făcută selecția: cei cinci administratori fuseseră tratați în aceeași procedură, în timp ce reprezentantul autorității publice tutelare trebuia selectat distinct de ceilalți patru membri. CJ Iași a fost astfel obligat să întoarcă tot mecanismul administrativ și să refacă selecția.

Conducerea CJ Iași invocă arhitectura complicată a guvernanței corporative și rolul AMEPIP în verificarea procedurilor.

Președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, declara la începutul lunii septembrie că administrației județene îi revine în mare măsură un rol tehnic în procedurile desfășurate în baza OUG 109, analiza finală fiind făcută de agenția centrală.

Grupul consilierilor PSD din CJ Iași susțin însă că, indiferent câte instituții verifică dosarul la București, procedura a fost organizată pentru o regie aflată sub autoritatea administrației județene, iar faptul că după aproape un an aceasta trebuie întoarsă din drum este imposibil de prezentat drept un rezultat administrativ normal.

Aeroport, bani, vizibilitate publică și capital politic

Aeroportul Iași nu este o regie oarecare. Este una dintre puținele instituții ale județului care generează simultan bani, vizibilitate publică și capital politic. Tocmai de aceea, fiecare discuție despre conducerea sa depășește repede limitele unei dezbateri obișnuite între consilierii județeni.

Cine controlează politic CJ Iași nu poate controla discreționar Aeroportul Iași, iar legislația guvernanței corporative este construită tocmai pentru a limita o asemenea posibilitate. De aici rezultă o serie de suspiciuni, acuzații și confruntări: criterii, comisii, reprezentanți, indemnizații, mandate și proceduri.

Iar când o selecție durează 11 luni și apoi este întoarsă pentru refacere, dezbaterea despre procedură se transformă aproape automat într-o dezbatere despre responsabilitate.

Situația devine cu atât mai greu de ignorat cu cât Aeroportul Iași a funcționat în această perioadă cu o formulă tranzitorie de administrare. În aprilie, doar trei dintre cei șapte administratori anteriori mai aveau mandatul prelungit până la finalizarea noii selecții.

Două Aeroporturi în aceeași ședință

Interesant este contrastul produs chiar de documentele ajunse pe masa consilierilor județeni.

Într-un proiect, Aeroportul Iași apare ca o întreprindere cu venituri estimate pentru 2026 la aproximativ 112,5 milioane de lei, cu cheltuieli de 105,37 milioane și un profit brut menținut la aproximativ 7,12 milioane de lei. Rectificarea majorează veniturile față de bugetul aprobat în primăvară, fără să modifice nivelul cheltuielilor de personal.

În celălalt proiect, aceeași instituție apare prinsă într-o procedură de selecție a administratorilor care nu a reușit să ajungă regulamentar la capăt după aproape un an.

Economic, există un aeroport care produce venituri de peste o sută de milioane de lei. Administrativ, există un aeroport al cărui viitor Consiliu de Administrație încă își caută procedura corectă.

Diferența dintre cele două imagini explică miza disputei din CJ Iași.

Puterea vorbește despre procedură, opoziția despre răspundere

Pentru majoritatea din CJ Iași, reluarea unei proceduri după observațiile AMEPIP poate fi prezentată ca respectare a controlului instituțional: agenția verifică, autoritatea tutelară corectează, procedura continuă.

Pentru opoziție, exact aceeași succesiune este proba unei administrări defectuoase: dacă regulile ar fi fost aplicate corect de la început, nu s-ar fi pierdut aproape un an.

Ambele tabere pornesc de la aceleași documente. Conflictul apare în momentul în care trebuie stabilită răspunderea pentru rezultat.

În spatele întrebărilor despre comisii, proceduri și articole de lege se desfășoară disputa politică din CJ Iași: cine administrează, cine verifică, cine a greșit și, mai ales, cine va plăti electoral pentru eventualele greșeli.

Iar Aeroportul Iași oferă decorul ideal. Este suficient de important economic pentru ca orice problemă să conteze și suficient de vizibil pentru ca orice dispută să poată fi transformată într-un mesaj politic.

Problema pe care votul n-o poate închide

Consilierii pot aproba un nou plan de selecție. Pot constitui comisii. Pot rectifica bugetul și pot adopta regulamente. Ceea ce nu poate fi reparat prin ridicarea mâinii este timpul deja consumat.

Aici se află, de fapt, subiectul mai important decât debaterile politice din plen.

Nu este neobișnuit ca o procedură de selecție pentru conducerea unei întreprinderi publice să fie complicată. Există OUG 109, norme de aplicare, criterii, evaluatori, autoritate tutelară și controlul AMEPIP. Tocmai această complexitate ar trebui însă să producă mai multă rigoare, nu să transforme desemnarea administratorilor într-un traseu cu întoarcere la o stație anterioară.

Episodul Aeroportul Iași mai arată ceva despre raporturile politice din CJ Iași: instituția funcționează simultan ca autoritate administrativă și arenă politică, iar cele două roluri se amestecă imediat ce apare o vulnerabilitate procedurală.

Puterea încearcă să limiteze costul politic al erorii administrative, iar poziția încearcă să transforme eroarea administrativă în cost politic.

Pentru Aeroportul Iași, însă, rezultatul concret rămâne mult mai puțin spectaculos decât confruntarea din plenul CJ Iași: după aproape un an de procedură, selecția celor cinci administratori trebuie să mai parcurgă încă o dată o parte din drum.

Avioanele continuă să decoleze, dar Consiliul de Administrație al Aeroportului Iași încă așteaptă autorizarea pentru decolare.