WhatsApp 
Ascultă live 
Grădina Botanică Iași împlinește 170 de ani.
Există locuri care îmbătrânesc și locuri care, odată cu trecerea timpului, devin mai vii. Grădina Botanică „Anastasie Fătu” din Iași aparține celei de-a doua categorii. Astăzi, 10 august 2026, marchează 170 de ani de la înființarea primei grădini botanice din România, un proiect început în 1856 de medicul și naturalistul Anastasie Fătu.
Acesta a cumpărat terenul din apropierea Râpei Galbene din propriile fonduri și a creat acolo o grădină în care tinerii puteau studia botanica pe plante vii, iar ieșenii puteau descoperi natura într-un oraș aflat în plină transformare. Într-un text din 1870, fondatorul explica faptul că își dorise inclusiv să contribuie la „salubritatea” Iașului și să ofere oamenilor un loc în care să contemple frumusețile naturii.
Grădina de astăzi nu mai este însă cea din secolul al XIX-lea. După o istorie complicată și mai multe amplasamente, în anii 1963–1964 a început mutarea pe actualul teren din Dealul Copoului. Rezultatul este spectaculos: 87,95 hectare, ceea ce o face cea mai mare grădină botanică din România. Este organizată în zece secții și adăpostește în prezent aproximativ 7.780 de taxoni vegetali proveniți din regiuni biogeografice diferite ale lumii.
Un continent vegetal în interiorul Iașului
O plimbare prin Grădina Botanică poate deveni, fără exagerare, o mică expediție geografică. Secția Fitogeografică grupează plantele după originea lor continentală, Complexul de Sere adăpostește peste 2.200 de taxoni tropicali, subtropicali și mediteraneeni, iar Dendrariumul se întinde singur pe mai mult de 18 hectare.
Există însă detalii mai puțin cunoscute care spun poate și mai mult despre acest loc. În Grădină cresc doi tei argintii proveniți din drajoni prelevați din celebrul Tei al lui Eminescu și plantați aici în 1981. Tot aici există o secție destinată persoanelor cu deficiențe de vedere, unde plantele aromatice și speciile bogate în uleiuri eterice pot fi explorate inclusiv prin miros și atingere, iar informațiile sunt disponibile în alfabetul Braille.
Colecțiile ascund și plante cu povești extraordinare. Bujorul de stepă, Paeonia tenuifolia, este considerat critic periclitat și reprezintă un relict postglaciar. În sere se cultivă Passiflora quadrangularis, o liană tropicală ale cărei tulpini pot depăși zece metri, cu flori care ajung la aproximativ 12 centimetri în diametru. Iar Campanula carpatica, specie endemică pentru Carpați, a devenit chiar simbolul grafic al Grădinii Botanice.
Astăzi, porțile se deschid gratuit
Aniversarea de 170 de ani vine și cu un cadou pentru public. Astăzi, 10 august, accesul este gratuit între orele 9:00 și 18:00. Programul aniversar include lansarea unei emisiuni filatelice realizate de Romfilatelia și Poșta Română, cu plante reprezentative din colecțiile ieșene.
Există și un moment artistic: Artium String Quartet, format din Bogdan Onofrei și Larisa Ailoaei la vioară, Laura Ungureanu la violă și Daniel Leancă la violoncel. Important pentru cei care vor să participe: recitalul este anunțat de UAIC ca eveniment cu acces pe bază de invitație, deci nu face parte din programul liber pentru toți vizitatorii.
La 170 de ani de la momentul în care Anastasie Fătu își investea propriile resurse într-o idee neobișnuită pentru România epocii, Grădina Botanică din Iași rămâne mai mult decât un parc spectaculos. Este laborator, arhivă vegetală, spațiu universitar, loc de conservare și, poate cel mai simplu spus, una dintre acele instituții care au reușit să transforme știința într-o experiență pe care o poți parcurge la pas.
