Florin Pușcașu cere TVA de 5% la energie și acuză Guvernul că a lăsat sistemul energetic să intre în criză

Deputatul AUR Suceava Florin Pușcașu declară că dificultățile cu care s-a confruntat sistemul energetic național în această vară nu reprezintă doar efectul secetei, ci și rezultatul unor decizii amânate în ultimii ani.

Parlamentarul îi cere premierului interimar Ilie Bolojan să reducă TVA la energie la 5%, măsură pe care o prezintă drept ultima intervenție fiscală capabilă să producă o scădere rapidă a prețurilor suportate de consumatori și economie.

Florin Pușcașu i-a adresat premierului interimar o interpelare privind situația sectorului energetic în lunile iulie și august 2026, perioadă în care, potrivit parlamentarului, vulnerabilitățile sistemului au devenit evidente pe fondul condițiilor hidrologice severe.

Deputatul arată că seceta extremă și diminuarea puternică a debitului Dunării au redus producția hidroenergetică și, simultan, au creat dificultăți pentru funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă. Nivelul redus al apei ar fi afectat condițiile necesare sistemului de răcire, iar Unitatea 1 a fost oprită.

„Din cauza secetei extreme și a scăderii drastice a debitului Dunării, producția hidroenergetică a fost grav afectată. În plus, nivelul scăzut al apei a pus în pericol sistemul de răcire al Centralei Nucleare de la Cernavodă, unde Unitatea 1 a fost oprită”, spune Florin Pușcașu.

Un sistem energetic obligat să funcționeze cu o marjă tot mai mică

În analiza deputatului AUR, episoadele din această vară arată cât de expusă a devenit România atunci când mai multe surse importante de producție sunt afectate simultan.

Florin Pușcașu susține că autoritățile au instituit stare de alertă la nivel național în sectorul energetic pentru luna august și că măsura a fost ulterior prelungită până la 30 septembrie 2026.

În același context, deficitul de producție și perspectiva sezonului rece ar fi determinat Guvernul să amâne închiderea unor capacități de producție pe lignit de la Turceni și Craiova.

Pentru parlamentar, această decizie confirmă o problemă pe care politica energetică ar fi tratat-o insuficient: România nu își poate permite eliminarea unor capacități de producție înainte de a dispune de surse care să le înlocuiască efectiv și să poată livra energie atunci când sistemul are nevoie de ea.

Florin Pușcașu invocă în acest sens exemplele Germaniei, Poloniei și Bulgariei, state despre care afirmă că au adoptat măsuri pentru menținerea unor centrale pe cărbune.

În opinia sa, securitatea energetică trebuie să prevaleze atunci când retragerea unor capacități riscă să creeze un deficit de producție.

Problema nu este, așadar, numai câtă energie verde poate instala România, ci și câtă putere controlabilă poate avea la dispoziție într-un moment critic.

Răstolița, Bumbești-Livezeni și Tarnița-Lăpuștești, readuse în discuție

Deputatul de Suceava susține că răspunsul pe termen mediu și lung nu poate consta exclusiv în păstrarea temporară a unor termocentrale. El cere accelerarea investițiilor în capacități de producție și stocare care pot reduce vulnerabilitatea sistemului.

Florin Pușcașu indică proiectele hidroenergetice Răstolița și Bumbești-Livezeni, aflate într-un stadiu avansat de execuție, și solicită finalizarea acestora. În paralel, consideră necesară retehnologizarea hidrocentralelor existente, astfel încât aceeași infrastructură să poată produce mai eficient și să rămână disponibilă pe termen lung.

O altă direcție este dezvoltarea centralelor hidroelectrice cu acumulare prin pompare, cu Tarnița-Lăpuștești drept proiect de referință. O asemenea infrastructură ar permite stocarea indirectă a energiei prin pomparea apei în perioadele cu excedent de electricitate și utilizarea acesteia pentru producție atunci când consumul și prețurile cresc.

În fond, disputa deschisă de parlamentar privește arhitectura viitorului sistem energetic: ce capacități își permite România să închidă, cu ce le înlocuiește și, mai ales, cât de repede poate transforma proiectele energetice anunțate în capacități care produc efectiv energie.

„De la costurile cu energia pornește totul în economie”

„De la costurile cu energia pornește totul în economie”, afirmă deputatul Florin Pușcașu.

Argumentul său este că energia nu reprezintă doar o cheltuială directă pe factura unei familii. Prețul electricității intră în costurile industriei, agriculturii, transportului, serviciilor și comerțului și ajunge, în diferite proporții, în prețul aproape oricărui produs.

În această logică, scumpirea energiei produce un efect în lanț: companiile suportă costuri mai mari, o parte dintre acestea sunt transferate către prețurile finale, iar puterea de cumpărare a populației se reduce.

Florin Pușcașu leagă astfel politica energetică direct de costul vieții și de nivelul de trai.

De aceea, parlamentarul susține că intervenția Guvernului nu mai poate fi limitată la gestionarea tehnică a deficitului de producție.

Cererea adresată lui Ilie Bolojan: TVA de 5% la energie

Florin Pușcașu îi cere premierului interimar Ilie Bolojan să precizeze la ce dată Guvernul va stabili o cotă de TVA de 5% pentru energie, astfel încât reducerea fiscalității să se reflecte în diminuarea prețului.

Pentru deputatul AUR, reducerea TVA reprezintă ultima soluție imediată rămasă la dispoziția Guvernului pentru a diminua presiunea prețurilor. Este însă o soluție care deschide, inevitabil, și problema efectului asupra veniturilor bugetare și a măsurii în care diminuarea taxei s-ar transmite integral către factura consumatorului.

Dincolo de disputa asupra instrumentului fiscal, interpelarea pune Guvernului o întrebare mai dificilă: cât din actuala vulnerabilitate energetică este rezultatul unui episod climatic excepțional și cât provine din întârzierea investițiilor, retragerea unor capacități înainte de apariția alternativelor și absența unei rezerve suficiente pentru perioadele în care hidroenergia sau energia nucleară nu pot funcționa la parametrii obișnuiți?

În viziunea lui Florin Pușcașu, răspunsul trebuie să combine păstrarea capacităților de producție necesare securității sistemului, finalizarea investițiilor hidroenergetice, dezvoltarea stocării și o intervenție fiscală imediată asupra prețului energiei.

Iar solicitarea concretă adresată premierului rămâne una care poate primi un răspuns fără echivoc: va reduce sau nu Guvernul TVA la energie la 5% și, dacă da, de la ce dată?