WhatsApp 
Ascultă live Dacă ești părinte de adolescent, citește asta: UE vrea să schimbe regulile pentru social media
Fără conturi de social media sub 13 ani, conturi limitate și supravegheate de părinți între 13 și 14 ani și reguli noi pentru adolescenți. EU KIDS Act merge însă mult mai departe: vizează algoritmii, scroll-ul infinit, mesajele de la necunoscuți, livestreaming-ul, jocurile online și chiar chatboturile AI.
Comisia Europeană a prezentat pe 17 septembrie EU KIDS Act, o propunere legislativă care ar putea schimba semnificativ modul în care copiii și adolescenții folosesc internetul în Uniunea Europeană. Important: regulile nu se aplică încă. Propunerea trebuie negociată și adoptată de Parlamentul European și de statele membre în Consiliu. Ideea de bază este simplă: accesul copiilor la social media ar urma să se facă treptat, în funcție de vârstă.
Ce se întâmplă sub 13 ani?
Copiii sub 13 ani nu ar putea avea conturi pe rețelele sociale. Pentru anumite servicii video special concepute pentru copii ar putea exista acces prin contul părintelui sau tutorelui.
Între 13 și 14 ani, părintele ar putea crea pentru copil un cont limitat, pe care îl supraveghează. Aceste „mini-conturi” ar avea funcții restrânse, instrumentele de control parental ar rămâne active, iar timpul zilnic ar fi limitat la maximum o oră. Părintele ar trebui să aprobe și contactele copilului.
De la 15 ani, adolescentul ar putea să își creeze singur contul, fără aprobarea prealabilă a părintelui. Până la 18 ani, însă, serviciile ar trebui să respecte reguli speciale de siguranță pentru minori.
UE nu vrea să reglementeze doar vârsta.Aceasta este probabil partea cea mai importantă a proiectului.
EU KIDS Act pornește de la ideea că protecția copilului nu poate însemna doar bifarea unei căsuțe în care utilizatorul declară câți ani are. Comisia vrea să intervină și asupra modului în care sunt construite platformele.
Pentru minori ar urma să fie interzise anumite mecanisme considerate capabile să încurajeze utilizarea excesivă, inclusiv scroll-ul infinit și notificările push în timpul orelor de somn. Algoritmii de recomandare ar trebui adaptați copiilor, iar minorii ar trebui să aibă mai mult control asupra conținutului recomandat și cel puțin o opțiune fără profilare.
Conturile ar trebui să fie configurate implicit pentru mai multă intimitate. Minorii nu ar apărea automat în sugestiile de contacte, nu ar putea fi adăugați în grupuri fără acord și ar avea instrumente mai simple pentru blocarea altor utilizatori. O altă schimbare importantă: minorii nu ar putea face livestreaming.
Dar ChatGPT, jocurile și chatboturile AI? Și acestea intră în discuție.
Propunerea acoperă, în diferite forme, social media, platformele video, jocurile online, chatboturile și companionii AI, magazinele de aplicații și sistemele de operare. Sunt prevăzute excepții pentru anumite servicii importante de informare, precum platformele educaționale și enciclopediile digitale.
În cazul companionilor și chatboturilor AI accesibile minorilor, proiectul introduce o regulă interesantă: acestea nu ar trebui proiectate astfel încât să simuleze relații umane într-un mod susceptibil să creeze dependență emoțională. De asemenea, ar trebui evaluate pentru riscurile asupra copiilor înainte de lansare și monitorizate ulterior.
Cum va ști o platformă că utilizatorul are 12 sau 16 ani? Aici apare una dintre cele mai sensibile probleme: verificarea vârstei.
Noua legislație ar impune sisteme mai serioase de verificare, în locul simplei introduceri a unei date de naștere. În același timp, aceste mecanisme vor trebui să respecte regulile europene privind protecția datelor și viața privată. Industria tehnologică a ridicat deja întrebări privind implicațiile pentru confidențialitate și securitatea datelor.
De ce face UE această schimbare?
Comisia spune că adolescenții europeni cu vârste între 13 și 18 ani petrec în medie 4,5 ore pe zi în fața ecranelor în zilele de școală și 6,1 ore în weekend. Datele prezentate de instituție indică și probleme legate de somn, stres, anxietate și cyberbullying.
Există și o schimbare de filozofie: platformele nu ar trebui doar să reacționeze după apariția problemelor. Furnizorii vor trebui să demonstreze că serviciile lor sunt adecvate vârstei și sigure prin design. Pentru încălcarea regulilor, amenzile ar putea ajunge până la 6% din cifra de afaceri anuală mondială.
Pentru părinți, mesajul central al proiectului poate fi rezumat simplu: sub 13 ani fără cont de social media, între 13 și 14 ani acces limitat și supravegheat, iar de la 15 ani cont propriu, dar într-un mediu digital care ar trebui să ofere protecții speciale până la majorat.
Deocamdată este o propunere, nu o interdicție intrată în vigoare. Urmează negocierile europene, iar forma finală a regulilor se poate modifica.
Dacă noile reguli europene încearcă să limiteze riscurile la care sunt expuși copiii și adolescenții pe rețelele sociale și în relația cu inteligența artificială, rămâne o întrebare importantă pentru noi toți: cât de multe informații personale oferim, uneori fără să realizăm, platformelor și instrumentelor AI pe care le folosim zilnic? Pe Rețete de Viață poți citi o analiză dedicată acestei teme – „Inteligența artificială și sfârșitul vieții private” – despre datele pe care le dezvăluim sistemelor AI și despre felul în care tehnologia schimbă granița dintre utilitate, confort și viață privată.
