Crestinii pe rit vechi sarbatoresc Craciunul

Creștinii care încă respectă calendarul iulian, sarbatoresc astazi Crăciunul pe rit vechi

Această sărbătoare include, la fel ca în tradiția pe stil nou, participarea la slujbe liturgice, colinde, mese festive și obiceiuri de familie.

 În România, tradiția este păstrată în special de comunitățile etnice precum lipovenii, moldovenii, rușii și o parte dintre ucraineni.

Revelionul pe rit vechi va aveea loc în noaptea de 13 spre 14 ianuarie.

Calendarul iulian a fost utilizat timp de secole de toți creștinii. Cu timpul, astronomii au observat însă o mică eroare: anul iulian era mai lung decât anul solar, ceea ce a dus la decalaje tot mai mari în timp. Pentru a corecta această problemă, Papa Grigorie al XIII-lea a introdus, în 1582, calendarul gregorian, eliminând zece zile din calendar.

Biserica Ortodoxă Română a adoptat calendarul îndreptat în 1924, aliniindu-se astfel datei de 25 decembrie. Totuși, nu toate bisericile ortodoxe au acceptat schimbarea. Biserica Rusă, Biserica Sârbă, Patriarhia Ierusalimului și mănăstirile de pe Muntele Athos au păstrat calendarul iulian, motiv pentru care Crăciunul este sărbătorit pe 7 ianuarie.

Crăciunul pe stil vechi păstrează obiceiuri străvechi, transmise din generație în generație. Postul Crăciunului durează 40 de zile și se încheie pe 6 ianuarie, fiind o perioadă de curățare sufletească.

În Ajun, pe masă se pun adesea 12 feluri de mâncare de post, câte unul pentru fiecare apostol: grâu fiert cu nucă, sarmale de post, compot de prune afumate. Sub fața de masă se așază bani și fân, ca simbol al belșugului.

Liturghia de la miezul nopții este un moment central al sărbătorii. După slujbă, oamenii colindă, iar cetele merg din casă în casă pentru a vesti Nașterea Domnului.