AI Act 2026

De la 2 august 2026, utilizarea inteligenței artificiale în Uniunea Europeană a intrat într-o etapă nouă. Au devenit aplicabile obligațiile de transparență prevăzute de articolul 50 din AI Act, regulamentul european care stabilește reguli pentru dezvoltarea și utilizarea sistemelor de inteligență artificială. România, ca stat membru al Uniunii Europene, intră direct sub incidența acestui cadru.

Schimbarea cea mai vizibilă pentru public privește transparența. Atunci când oamenii interacționează direct cu anumite sisteme AI, precum chatboții sau agenții virtuali, trebuie să fie informați că interlocutorul lor este artificial, exceptând situațiile în care acest lucru este evident.

Regulile merg însă mai departe. Furnizorii sistemelor generative trebuie să permită identificarea automată a anumitor materiale generate sau manipulate cu AI, iar cei care folosesc profesional aceste tehnologii au obligații suplimentare în cazul deepfake-urilor, al anumitor sisteme de recunoaștere a emoțiilor și categorizare biometrică sau al unor texte generate de AI și publicate pentru informarea publicului asupra unor chestiuni de interes public.

Asta nu înseamnă că fiecare fotografie modificată, fiecare text la care a contribuit ChatGPT sau fiecare utilizare a inteligenței artificiale trebuie automat însoțită de avertismentul „generat cu AI”. Există excepții și diferențe importante. În cazul textelor de interes public, de exemplu, obligația de divulgare nu se aplică atunci când materialul a trecut printr-un proces de revizuire umană sau control editorial și există o persoană fizică sau juridică ce își asumă responsabilitatea editorială pentru publicare.

AI Act 2026 nu înseamnă doar etichete pe conținut

Regulamentul european este construit în funcție de riscul produs de utilizarea AI. Unele practici sunt considerate incompatibile cu drepturile fundamentale și sunt interzise, în timp ce anumite utilizări din recrutare, educație, servicii esențiale, biometrie, migrație, justiție sau alte domenii sensibile pot intra în categoria sistemelor cu risc ridicat și sunt supuse unui control mult mai strict.

Pentru antreprenori și companii apare o întrebare pe care până acum mulți nu și-au pus-o: unde folosim AI în propria organizație? Un instrument utilizat pentru câteva idei de marketing nu are aceeași miză precum un sistem care filtrează candidații pentru angajare sau participă la evaluarea unei persoane.

Există și obligația de alfabetizare în domeniul AI. Furnizorii și organizațiile care utilizează sisteme AI trebuie să ia măsuri pentru ca personalul care operează aceste tehnologii în numele lor să dispună de un nivel suficient de competență, raportat la contextul în care sistemele sunt folosite.

Sancțiunile arată că regulamentul nu este o simplă recomandare europeană. În funcție de încălcare, AI Act prevede amenzi care pot ajunge, pentru cele mai grave practici interzise, până la 35 de milioane de euro sau, în cazul întreprinderilor, până la 7% din cifra de afaceri mondială anuală totală, cu reguli specifice privind stabilirea plafonului pentru IMM-uri.

Dar ce trebuie etichetat concret? Ce se întâmplă dacă folosești ChatGPT pentru un articol? Ce obligații are o firmă care folosește AI? Ce drepturi are persoana afectată de o decizie algoritmică și când pot fi aplicate aceste amenzi?

Am analizat separat toate aceste situații, inclusiv excepțiile care pot schimba complet interpretarea unei obligații, în ghidul extins „AI Act 2026: noile reguli europene pentru inteligența artificială, obligații și amenzi”, publicat pe Rețete de Viață. Acolo găsești explicația completă a noilor reguli, de la conținut generat artificial și deepfake-uri până la recrutare, companii, drepturile consumatorului și sancțiuni.

Pentru utilizatorul obișnuit, regula de bază rămâne simplă: să știe când AI intervine acolo unde autenticitatea sau o decizie importantă îl pot afecta. Pentru companii, miza este diferită. Inteligența artificială poate rămâne un instrument extrem de util, dar folosirea ei nu mai poate fi tratată ca o zonă fără responsabilitate.